Peste 150 de mii de tone de deșeuri de metal în acest nu vor fi colectate. Circa 15 companii, care activează pe piața metalelor, cu un număr de circa 1.500 de angajați, riscă să falimenteze. Moldovenii cu venituri modeste, circa 85 de mii de oameni, care adunau bani din vânzarea metalelor, nu vor încasa aproape un miliard de lei.
Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a vorbit vineri, 15 septembrie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, realizată în parteneriat cu Asociația din domeniul Colectării, Reciclării și Exporturilor de Metal „METAL”, despre cinci alerte majore existente pe piața metalelor, ca rezultat al încercării, prin diverse ajustări legislative, ambalate frumos, și care ar putea duce la compromiterea parcursului european al Republicii Moldova.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația este cel mai mare „furnizor” din deșeuri în Republica Moldova: de metal, de plastic, sticlă, hârtie etc. Astfel, avem deșeuri menajere, cu miros urât; deșeuri care ar trebui să fie reciclate, însă spre exemplu, plasticul este reciclat doar 3%, restul este pe drumuri, câmpuri și din acest motiv suntem în urmă la capitolul reciclarea deșeurilor. Deși deșeurile de metal aduc venituri populației, problema este că aceste venituri întotdeauna atrag politicul, care introduce diferite scheme, cu tentă de corupție.
„Atunci când vorbim despre deșeuri, în cazul dat despre deșeurile de metal, trebuie să atragem atenția la trei aspecte: 1) sarcina statului este reciclarea deșeurilor, inclusiv cele de metal. Statul trebuie să garanteze că deșeurile vor fi reciclate, nu vor rămâne în stradă, pe câmp și nu vor împânzi țara cu gunoi; 2) în gestionarea și reciclarea deșeurilor sunt implicate mai multe companii și asta este o afacere, unde oamenii investesc bani, iar statul trebuie încurajeze aceste afaceri, să aibă grijă că ele să nu se confrunte cu probleme, deoarece risti să transformi țară într-o urnă de gunoi sau gunoiște și nu într-o țară civilizată, care știe cum să recicleze deșeurile; 3) pe anumite segmente, plastic, hârtie, metal în mod special, deșeurile sunt o sursă de venit pentru păturile social vulnerabile, iar statul trebuie să se gândească cum să protejeze acești oameni, că aceste surse de venit, care de multe ori pentru ei este una critică, să nu dispară”, a explicat Veaceslav Ioniță.
Expertul susține că avem mai multe tipuri de deșeuri unde situația este dezastruoasă. Dacă s-ar părea că stăm mai bine la capitolul deșeurilor de metal, ținând cont de faptul că se investesc bani, avem întotdeauna ingerința politicului și dorința de a monopoliza și de a controla sectorul, în scopul de a corupe. Piața deșeurilor de metale este o afacere în care sunt implicate 15 companii, ci circa 1500 de angajați. Totodată, avem populația social vulnerabilă, care colecteaza aceste deșeuri de metal, circa 40-45 de mii de familii sau 80-90 de mii de persoane.
„Am identificat cinci alerte majore în domeniul reciclării deșeurilor de metale. În acest an, din păcate, 150 de mii de tone de metal nu vor fi reciclate, vor rămâne pe câmpuri, în ogrăzile oamenilor, străzile și drumurile satelor și orașelor noastre. Din cauza că s-au întreprins anumite acțiuni, nu tocmai inspirate. 150 de mii de tone asta înseamnă 120 de mii de automobile. Puse în rând asta ocupă 750 km. Este ca și cum ai bloca un drum de la Giurgiulești până la Otaci sau până la Lipcani pe ambele benzi și îți mai rămân câțiva kilometri de drum de mașini pe care nu ai unde le parca”, a spus expertul.
Analistul afirmă că dacă nu se va interveni rapid și nu se va face ordine în sector, această criză riscă să continue în 2024 și 2025. Și, dintr-o țară unde cel puțin într-un domeniu al deșeurilor, în cazul dat al metalelor, unde s-a reușit cât de cât să se avanseze, riscăm să ne întoarcem cu ani în urmă, în sens negativ, deoarece se încearcă a crea probleme. Există riscul sporit ca majoritatea companiilor din acest domeniu să falimenteze. Dacă până în 2019, piața metalului era privită doar din perspectiva corupției, era controlată, politicul se implica, din 2019, de când a fost liberalizată piața și s-a încheiat un contract social, statul a spus agenților economici că mai mult nu se implică în activitatea lor, nu mai monopolizează și că le permite să activeze în mod normal, făcând investiții.
„Oamenii au investit milioane de euro în utilaje, echipamente, iar acum statul, prin inginerii legislative și tertipuri ambalate frumos, le spune că era mai bine când era monopol deținut de către stat și îl introducem din nou. Lucru care rupe contractul social semnat în 2019, iar 15 companii riscă acum să falimenteze. Trebuie condamnată practica promovării legilor: anticoncurențiale, antiinițiativă privată și privind ingerința statului în viața economică. Aceste trei fenomene negative au existat în Republica Moldova, ne-au dat titlul de cea mai săracă țară din Europa și ne face să ne fie rușine de ceea ce se petrece la noi în țară. Luptăm acum să scăpăm de aceste lucruri, ca să avem o țară competitivă, liberă, unde inițiativa privată este la locul ei. Din păcate, de multe ori, unii politicieni, sub diferite pretexte, vom să ne întoarcă înapoi, unde am mai fost și am văzut cum este”, a afirmat analistul.
Economistul menționează că există un risc sporit de monopolizare. Sub diferite tertipuri legislative, pretexte, se încearcă a introduce din nou scheme de corupție, care afectează cetățenii și bugetul statului. „Noi știm că monopolul e rău, dar niciodată nimeni n-a demonstrat prin cifre de ce e rău. Atunci când am avut în Republica Moldova monopol, până în 2019, monopoliștilor li se lua abuziv circa 20% din prețul de vânzare a metalului. Anual, cetățenii moldoveni erau deposedați, în mod barbar, de circa 15-20 de milioane de dolari. După câțiva ani de liniște, acum se încearcă din nou a introduce monopolul, pentru că moldovenii, din nou, să fie deposedați de bani. Monopolistul, de fiecare dată, fiind protejat de Guvern, Parlament, întotdeauna a reușit să facă acest lucru”, a menționat economistul.
Veaceslav Ioniță atenționează că cel mai grav este faptul că banii, care vin la monopolist, obținuți prin privilegii „băgate” prin lege, cum a fost anterior, sunt adesea utilizați pentru coruperea politicienilor. De asemenea, a avertizat că vor fi compromise veniturile circa 85-90 de mii de persoane, circa 40-45 de mii de familii, care colectează metal. „Acești oameni nu sunt cei mai bogați, nu sunt nici cei mai săraci, dar au venituri mai modeste, și pentru ei aceste venituri, din acest an, din colectarea metalului, sunt compromise. Ei vor obține în acest an cu mult mai puțini bani decât anii precedenți. Pe viitor există riscul ca aceste surse de venit să fie diminuate puternic din cauza schemelor de corupție, care riscă să fie implementate din nou. Statul trebuie să colecteze deșeurile, să asigure concurența, să permită companiilor să activeze în domeniu și să protejeze păturile social vulnerabile. Dacă nu facem aceste trei lucruri, întrebarea mea este pentru ce mai trebuiți voi ca stat? Cui trebuiți dacă nu puteți garanta aceste trei lucruri”, a declarat Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, riscul compromiterii parcursului european al Republicii Moldova este cel mai grav. „Republica Moldova și-a luat angajamente că va elimina monopolurile, va dezoligarhiza țara și trebuie să respecte acest lucru. Tot ce se discută în prezent, este un subiect de corupție de 20 de milioane de dolari. Tot ce se dorește, este jefuirea cetățenilor de cel puțin 20 de milioane dolari anual. Noi trebuie să gestionăm deșeurile. Nu poți pretinde că tinzi să devii o țară europeană când ai țara plină de deșeuri și nu ai capacitate de a le gestiona, colecta și recicla”, a remarcat expertul.
Economistul a mai declarat că Republica Moldova anual: 1) colectează circa 3,3 milioane de metri cubi de deșeuri; 2) importă circa 30 de mii de automobile, ceea ce înseamnă 40 de mii de tone de metal, care la un moment dat devine metal care trebuie reciclat; 3) automobile aduc 15% din toate deșeurile de metal pe care le are Republica Moldova. „În 2010 erau 80 de mii de automobile fantomă, care au fost importate și la un moment dat nu a mai putut ieși la traseu, fiind dezmembrate. În prezent, sunt 260 de mii de mașini, despe care nimeni nu știe ce sunt cu ele și pe unde stau. Republica Moldova, doar de la automobile are anual circa 30-40 de mii de tone de deșeuri. Această piață, spre deosebire de toate celelalte piețe de deșeuri, era unica unde se câștiga”, a declarat economistul.
Analistul economic a mai afirmat că piața metalelor era în 2015 de 62 de milioane de dolari. În 2021, când au fost cele mai bune preturi internaționale, a ajuns la 142,5 milioane de dolari. În acest an, din cauza unor politici greșite, va fi de maximum 65 de milioane de dolari. Este o cădere de peste 2, ori. A scăzut prețul, dar cel mai mult au scăzut volumele.
„Populația vinde circa 80% din tot volumul de metale. Oamenii săraci, colectând metalul, rezolvă o problemă de gunoi, dar, totodată, câștigă și niște bani. În 2015 au câștigat 458 de milioane de lei. În 2020 – 679 de milioane de lei. În 2021 – peste 1,3 miliarde de lei. În 2022 – 766 de milioane de lei, iar în acest an – 479 de milioane de lei. Veniturile cetățenilor săraci, din colectarea metalului, scad în acest an cu circa un miliard de lei. Guvernul deja caută bani ca să ajute la iarnă acești oamenii săraci. Apelează la partenerii de dezvoltare. Dar adoptând niște politici proaste, fură de la cetățeni un miliard de lei, pe care îl cer de la partenerii externi, dar pe care îl fură de la cetățeni, pentru perioada rece a anului”, a afirmat analistul economic.
Expertul a mai spus că până în 2020, 25% din veniturile celor 40-45 de mii de familii, sau circa 5% din toate familiile din țară, proveneau din colectarea deșeurilor de metale. Aproape toate cheltuielile pe care le au pe timp de iarnă. În 2021, a fost 41%, iar în acest an, vor fi mai mici, circa 10%.
„În 2018, când metalul se cumpăra cu 315 dolari/tona, cetățeanul primea la vânzarea metalului 128 de dolari/tona. În 2019, cetățenii primeau 145 de dolari per tonă la vânzare din 262 de dolari/tona la cumpărare. În 2020, după ce a fost liberalizată piața metalelor, legislația a fost modificată și a apărut concurența pe piață, la cumpărare metalul era 262 de dolari/tona, atunci la vânzare cetățenii primeau 172 de dolari/tona. În 2021, din 425 de dolari per tonă cât era la cumpărare, cetățenii care vindeau fier primeau 320 de dolari/tona”, a afirmat expertul.
Veaceslav Ioniță crede că acele 20% din venituri pe care nu le-au primit moldovenii atunci când piața era monopolizată și pe care le primesc acum, după ce piața nu mai este monopol, acesta este prețul corupției în Republica Moldova.
„Moldovenii, în condiții din monopol au fost deposedați de 20 de dolari la fiecare 100 de dolari, iar acum se încearcă din nou să fie introdus acest monopol. Avem lichidarea companiilor care au făcut investiții de milioane când piața era liberă. Avem metal pe drumurile noastre. 150 de milioane de tone de metal anul acesta nu vor fi colectate. Avem populația care pierde 900 de milioane de lei. Cine câștigă? Cei care, prin diferite tertipuri legislative, încearcă, dar încă nu au reușit, s-au făcut câțiva pași doar, dar se încearcă a merge mai departe spre monopolizarea pieței, încearcă tenta de corupție să fie reintrodusă, iar costul este cum să fie furați de la cetățeni 20 de milioane de dolari în fiecare an. Asta nu trebuie să permitem”, spune Veaceslav Ioniță.
Expertul este de părere că o țară membră a Uniunii Europene trebuie să asigure o economie concurențială, inițiativa privată și să limiteze ingerința statului în economie, deoarece cum a demonstrat-o în toate cazurile, monopolul aduce dezastre economice, sărăcie populației, corupție în rândul celor care protejează afacerile murdare.
„Noi nu avem nevoie de așa ceva și Republica Moldova are un plan de integrare europeană. Acest subiect, dintr-un subiect exemplu cum trebuie Republica Moldova să recicleze deșeurile, a devenit o rușine națională. Pentru a nu permite perturbarea parcursului european al Republicii Moldova nu se merită pentru 20 de milioane de dolari să distrugem perspectiva de integrare Europeană a Republicii Moldova. Și așa, după jaful bancar din 2014, am ratat până în prezent peste 35 de miliarde lei, sub formă de granturi. Eu cred că ajunge cât am plătit prețul corupției, care a fost prea mare pentru noi, și nu trebuie să admitem pe viitor. Iar cei care vor promova astfel de legi proaste, care distrug tot ce înseamnă perspectiva europeană a Republicii Moldova, trebuie penalizați public să nu mai aibă curajul să facă lucruri care nu stau bine unei țări care se pretinde a fi o țară europeană”, a conchis expertul.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
