Festivalul „Mioriţă Laie-Bucălaie”, care în anul curent se află la a VIII-a ediție ediţie, este organizat de Asociația crescătorilor de ovine și caprine pentru carne și lapte, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, precum și autorităţile locale.
Festivalul „Miorița Laie-Laie Bucălaie” a reunit la cea de-a opta ediție crescători de ovine și caprine, transformându-se într-un eveniment de amploare națională. Vizitatorii au avut parte de o experiență autentică, de la prezentarea raselor de animale și a produselor locale, până la tombole generoase și competiții de selecție a celor mai bune exemplare.
„Suntem 35 de fermieri care își prezintă odraslele lor, avem toate rasele de oi și capre din Republica Moldova. Avem mulți producători de brânzeturi, de kavarma, meșteri populari. Bineînțeles că e o gamă mare de produse”, a declarat președintele Asociației crescătorilor de ovine și caprine pentru carne și lapte, Pavel Prisăcaru.
Pe lângă expozițiile tradiționale, festivalul a inclus și o tombolă specială organizată zilnic, în care vizitatorii, prin achiziționarea unei brățări de 50 de lei, aveau șansa să câștige diverse premii.
„A fost o tombolă care s-a organizat la ora 13 și la ora 15, în ambele zile. S-au oferit 40 de căldărușe cu brânze, 20 de kg de kavarma, un berbecuț, o căpriță, bondițe, căciuli”, a mai adăugat Pavel Prisăcaru.
Târgul a marcat și un moment de evaluare pentru animalele prezentate, cu recompense bănești pentru fermierii care reușesc să facă performanță în această ramură. Premianții au fost selectați de o Comisia formată din specialiști din cadrul instituțiilor statului.
La eveniment a fost prezent ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, precum și secretarul de stat Iurie Scripnic. Oficialii au subliniat că tradiția creșterii de ovine și caprine este profund înrădăcinată în cultura Moldovei. De asemenea, el a explicat programele de subvenționare oferite de Ministerul Agriculturii, care sprijină dezvoltarea acestui sector tradițional.
„Ministerul Agriculturii are program de subvenționare – vorbim de subvenția de 5 lei la kilogramul de lapte ovine și caprine, vorbim despre bani plătiți pentru mioare, per cap de animal. Acest sprijin financiar este deosebit de eficient, după cum sublinia un crescător de caprine că ajutorul poate ajunge la 2.000 de lei pentru fiecare capră de mare productivitate. Cu un astfel de sprijin, fermierii și agricultorii din Republica Moldova au posibilitatea de a-și dezvolta afacerile”, a punctat Bolea.
Printre fermierii prezenți la târg s-au numărat și crescători care au investit în rase deosebite. Ion Leunteanu din raionul Căușeni a adus de peste hotare rase rare de oi, cum ar fi Suffolk, Dorper și Lacaune, pentru care a făcut o investiție semnificativă:
„Anul trecut am fost în străinătate și am descoperit niște oi deosebit de frumoase, care mi-au rămas la inimă. M-am gândit să le aduc în Moldova, deoarece aici nu le-am găsit. Le-am văzut și în România, dar nu era ce căutam. Am călătorit în Anglia și Irlanda, unde am vizitat mai multe ferme timp de două săptămâni, dar prețurile erau foarte mari pentru logistică. În Austria, am găsit animalele dorite și am hotărât să le cumpăr. Am luat 42 de capete, dar și aici costurile au fost ridicate din cauza taxelor vamale și a transportului. Am adus rasele Suffolk (rasă de carne din Anglia), Dorper (din Africa de Sud) și Lacaune (o rasă de lapte din Franța). Aceste rade de oi de carne sunt valoroase, deoarece carnea lor nu conține colesterol, nu sunt pretențioase la hrană și s-au aclimatizat foarte bine. Dorperul african, de exemplu, rezistă până la 50 de grade Celsius și nu are pretenții mari la hrană; mănâncă orice. Mi-a plăcut și pentru că sunt oi bine dezvoltate în carne, cu un spor zilnic de greutate neîntâlnit la alte rase – Dorperul poate adăuga zilnic până la 500-600 de grame”, a menționat crescătorul de oi.
Și crescătorii de capre investesc în rase înalt productive. Igor Obadă, care lucrează cot la cot cu frații săi, a împărtășit experiența lor cu metis de Alpină franceză.
„Avem peste 200 de capete. În 2009, tatălui meu i-a venit ideea de a începe această activitate; în copilărie nu am avut animale, dar el s-a gândit că am putea încerca să ne dezvoltăm acasă. Am început oarecum în glumă, dar acum suntem toți trei frați implicați în afacere și ne place ceea ce facem. La început am fost sceptici, dar, cu timpul, ne-am atașat de această activitate. Din lapte producem brânză, iar, deși nu am beneficiat de subvenția pe kilogram de lapte, am primit sprijinul oferit pe cap de animal”, a punctat Igor obadă.