Poluarea aerului în oraș este cauzată în primul rând de eliberarea în atmosferă a diverșilor poluanți. Sursele de poluare a aerului în zonele urbane sunt diverse, susțin reprezentanții de la Ministerul Mediului.
Arderea combustibililor fosili în vehicule, cum ar fi mașini, camioane și autobuze, este o sursă majoră de poluare a aerului în oraș. Emisiile de la țevile de evacuare eliberează poluanți precum monoxid de carbon (CO), oxizi de azot (NOx), particule (PM) și compuși organici volatili (COV). Acestea constituie 90% din sursa de poluare ale aerului în municipiul Chișinău.
Fabricile și instalațiile industriale situate în sau apropierea zonelor urbane pot emite cantități semnificative de poluanți în aer. Aceste emisii pot include particule în suspensie, dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot și alți poluanți industriali.
Centralele care ard combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul sau gazul natural, eliberează poluanți în aer. Acestea includ emisiile de dioxid de sulf, oxizi de azot și particule.
Activitățile de construcție, inclusiv excavarea, demolarea și operarea mașinilor grele, pot genera praf și pot contribui la formarea de particule în aer. Activitățile legate de construcții pot elibera, de asemenea, COV.
Utilizarea combustibililor solizi, cum ar fi lemnul sau cărbunele, pentru încălzire și gătit în zonele rezidențiale poate elibera poluanți precum particulele și monoxidul de carbon. Arderea incompletă a acestor combustibili contribuie la calitatea slabă a aerului.
Activitățile agricole de la periferia orașelor pot contribui la poluarea aerului. Emisiile de la animale, utilizarea îngrășămintelor și pesticidelor și arderea reziduurilor de cultură eliberează poluanți în aer.
Practicile necorespunzătoare de eliminare a deșeurilor, cum ar fi arderea în aer liber a deșeurilor, pot elibera poluanți în atmosferă. Depozitele pot de asemenea să emită gaze precum metanul.
Planificarea urbană defectuoasă, care duce la trafic de mare densitate și aglomerație, poate exacerba poluarea aerului. Blocajele de trafic și vehiculele care se deplasează încet contribuie la emisii mai mari pe unitatea de distanță parcursă.
Eforturile de abordare a poluării aerului urban implică implementarea unor standarde de emisii mai stricte, promovarea tehnologiilor mai curate, îmbunătățirea transportului public și încurajarea planificării urbane durabile. Aceste măsuri vizează reducerea emisiilor de poluanți și îmbunătățirea calității aerului, promovând sănătatea și bunăstarea populațiilor urbane. În comparație cu orașele dezvoltate din lumea întreagă, din punct de vedere industrial, cât și din punct de vedere al numărului de locuitori, calitatea aerului în municipiul Chișinău este la un nivel moderat poluat.
Perioada rece a anului este una însoțită de o doză mai mare de poluanți, din cauza elementelor de cheie de încălzire, și a condițiilor meteorologice atestate, specifice anotimpului, care favorizează acumularea și menținerea poluanților în atmosferă.
La nivel internațional, Republica Moldova fiind parte a Convenției privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi s-a angajat să combată poluarea aerului. Din cele opt protocoale ale convenției, Republica Moldova a semnat patru, dar a ratificat trei. În prezent, țara noastră de rând cu celelalte țări din regiunea Europei de Est, Caucaz și Asia Centrală negociază cu Secretariatul Convenției condițiile pentru ratificarea și punerea în aplicare a Protocolului de la Gothenburg, care se referă la oprirea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic.
Cum putem soluționa problema
Pentru soluționarea problemelor legate de poluarea aerului, se depune efort pentru dezvoltarea unui sistem integrat de gestionare a calității aerului prin punerea în aplicare a prevederilor cadrului normativ și convențiilor internaționale, prin adoptarea cadrului normativ privind reglementarea emisiilor de la sursele mobile și prin promovarea eficienței energetice în toate sectoarele economice.
Necesitatea protecției aerului atmosferic impune elaborarea măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de poluanți la sursă, direcțiile de acțiune fiind orientate spre prevenirea și reducerea impactului poluării aerului asupra componentelor mediului înconjurător și sănătății umane, inclusiv în vederea realizării angajamentelor asumate de către Republica Moldova în urma ratificării tratatelor internaționale.
