Grindina și variațiile de temperatură din acest an au avut un impact negativ asupra culturii de viță de vie. Temperaturile scăzute din timpul nopții și cele ridicate din timpul zilei au redus intensitatea respirației plantelor și, implicit, consumul de substanțe nutritive asimilate. Paralel, grindina a făcut vița de vie susceptibilă la diverse boli. Despre aceasta a precizat pentru AGROEXPERT specialista în domeniul fitosanitar, Larisa Munteanu.
„Temperatura aerului determină în mare parte activitatea procesului de fotosinteză, respectiv afectează morfogeneza și rata de dezvoltare a plantei. Fluctuațiile termice au condus la diferențierea fazelor fenologice ale viței de vie, având un impact negativ asupra creșterii plantelor. Totodată, grindina a lăsat răni deschise pe vița de vie, făcându-le susceptibile la diverse boli”, declară Larisa Munteanu.
Printre bolile menționate de expertă se numără excorioza viței de vie (Phomopsis viticola), eutipoza (Eutypa lata), apoplexia viței de vie (Phaeomoniella chlamydospora) și înnegrirea sau moartea brațelor (Botryosphaeria dothidea). Potrivit ei, toate sunt boli complexe cu efecte devastatoare.
În acest an, cea mai frecventă boală care atacă vița de vie este excorioza. Aceasta poate fi ușor depistată examinând frunzele de la baza lăstarilor.
„Pe frunze se observă pete ovale, de culoare verde deschis sau clorotice necrozate în centru (zona atacată se poate desprinde căpătând aspectul de ciuruire) de 1 - 8 mm diametru, cu un halou roșiatic (pentru struguri negri) sau galben (pentru struguri albi)”, a explicat Larisa Munteanu.
Experta a mai menționat că frunzele afectate se încrețesc de-a lungul nervurilor. De asemenea, lăstarii porniți din mugurii afectați cresc debili, au internoduri scurte, iar anul următor se usucă sau nu rodesc.
„Pe lăstarii tineri-verzi, pe internodurile aflate aproape de bază, apar pete care devin neregulate, de culoare brun negricioase. Acestea se măresc, fuzionează și crapă longitudinal”, adaugă femeia.
O alta boală specifică viței de vie este eutipoza, care poate fi observată examinând lăstarii.
„Dacă vom face o secțiune în lemnul infectat, atunci vom observa pe vasele lemnoase o zonă de nuanță maronie, maronie-violacee sau maronie-cenușie”, a susținut Larisa Munteanu.
.jpg)
De asemenea, butucii aflați în declin, bătrâni sau care au traversat perioade de stres abiotic puternic poate fi observată apoplexia. Simptomele vizibile pot fi observate în perioada iulie – august, mai ales în situații de caniculă și secetă.
„Pe frunze pot fi observate mici pete izolate, de nuanță roșiatică sau galbenă. În funcție de soi, aceste pete încep să se necrozeze, prezentând o margine galbenă”, specifică aceasta.
.jpg)
De asemenea, potrivit specialistei în domeniul fitosanitar, marmorarea frunzei este forma bolii care se manifestă lent, afectând și strugurii. Aceștia se veștejesc, rămânând pe coarde pentru o perioadă mai îndelungată.
Înnegrirea și moartea brațelor la vița de vie este o alta boală care afectează vița de vie. Aceasta poate fi ușor confundată cu apoplexia.
„Butucii bătrâni au aspect de brațe moarte, iar dacă secționăm lemnul afectat vom observa pe el benzi de culoare maro-negricioasă. Pe vițele tinere se pot identifica decolorări”, a subliniat Munteanu.
Larisa Munteanu mai afirmă că, pe final de mai, în funcție de soiul cultivat, frunzele prezintă pete roșiatice sau galbene, după care se usucă și cad. Totodată, strugurii afectați capătă o nuanță maronie închis, apoi se stafidesc înainte de vreme, iar butucii cedează și se usucă în final.
„Astfel rănile produse de grindină trebuie tratate cât mai urgent cu produse cuprice”, menționează ea.
Pentru a preveni răspândirea acestor boli, Larisa Munteanu recomandă măsuri agrotehnice de bază și de igienă a plantației, pentru a permite o bună circulație a aerului.
„Aplicarea corectă a lucrărilor de întreținere (tăiat, legat, copilot, prășit, combaterea buruienilor). Important e ca echipamentele folosite în timpul lucrărilor trebuie dezinfectate foarte bine, pentru a evita răspândirea ciupercii de la o planta la alta”, precizează aceasta.
Experta a mai accentuat că resturile de la tăierea viței de vie trebuie îndepărtate din vie și distruse. De asemenea, plantele nu trebuie să primească azot în exces și nici să nu fie lipsite de apă.
„Pe parcursul perioadei de vegetație se va efectua monitorizarea fitosanitară în podgorie. În cazul apariției simptomelor unor boli se va stabili diagnosticul corect, apoi se va recurge la tratamente fitosanitare cu fungicide”, a concluzionat experta în domeniul fitosanitar, Larisa Munteanu.
