Victor Burlacu din satul Zgurița, raionul Drochia administratorul întreprinderii BURSEMCOM SRL este un agricultor de succes care gestionează 1600 de hectare, obținând rezultate frumoase.
În acest an a recoltat cca 8 tone de grâu per hectar. Susține utilizarea tehnologiilor care îmbunătățesc fertilitatea solului, protejează mediul înconjurător, dar și îi oferă culturi profitabile. Pe 200 de hectare, agricultorul de la nord a decis să semene rapiță, acceptând experimentul de a semăna pe două câmpuri, după două tehnologii diferite, una tradițională care implică aratul solului și alta, fără arat, după sistemul Strip-Till.
Echipa Agroexpert a mers în vizită în satul Zgurița, la agricultorul Victor Burlacu pentru a vedea diferența aspectului culturii de rapiță cultivată după 2 tehnoligii de producere, dar totodată pentru a afla costurile primei etape de monitorizare – pregătirea solului și semănatul pe ambele câmpuri demonstrative.
”Suprafața respectivă, de 10 hectare, a fost lăsată pentru tehnologia Strip-till, fără prelucrare. Am avut o cantitate mare de paie, fiindcă am obținut o roadă bogată la grâu, 8 tone la hectar. Am așteptat până la finalul lunii august, și anume până la date de 25-27 august, când am decis să semănăm hibridul de rapiță Pioneer 275. Solul a fost foarte tasat, din motiv că grâul a fost recoltat după perioada cu ploi, umiditatea a fost destulă. Am avut ploi din abundență în acest an. Și după semănat, la fel a plouat, vreo 30 mm. Înainte de a începe semănatul, am erbicidat câmpul cu glifosat pentru a nimici samulastra de grâu, dar și buruienile care s-au dezvoltat având umezeală din plin. De asemenea, după semănat, tăvălugit suprafața pentru a asigura un contact perfect cu solul. Totodată am utilizat și îngrășământ mineral, NPK 16-16-16 pe această suprafață, 150 kg. Norma de semănat a fost de 3 kg per hectar. Am obținut un cca 500 mii de plante per hectar. Totul a răsărit uniform. După cum vedeți, avem 30-35 de plante per metru pătrat. Este destul de bine și absolut suficient.
Avantajul tehnologiei Strip-Till oferite de semănătoarea engleză Claydon Hybrid T4 constă în evitarea pierderilor de umiditate din sol, înlăturarea compactării solului în zona de semănat și administrarea îngrășămintelor minerale pe 2 adâncimi diferite. Acest lucru este realizat de ancora semănătorii, care după cum am menționat anterior, înlătură compactarea locală până la adâncimea de cca 25 cm, unde și plasează jumătate din fertilizantul administrat. A doua jumătate a fertilizantului este aplicată la nivelul patului germinativ cu ajutorul brăzdarului pentru semințe. Semănatul a fost efectuat în fâșii cu o lățime de 12 cm cu distanța între acestea de 20 cm.
Un aspect important al tehnologiei respective care trebuie neapărat de menționat – posibilitatea semănatului în termeni absolut optimali datorită faptului că nu depindem neapărat de precipitațiile perioadei de până la semănat. Suprafața câmpului este acoperită cu un strat suficient de mulci care asigură o prezență durabilă a umidității în sol.
Intenționez să mai facem anumite tratamente, cu insecticid pentru dăunători, cât și o doză repetată de îngrășământ, dar deja prin luna octombrie. Cât privește consumul de motorină, 13 litri de motorină per hectar s-au utilizat la semănat și încă 2 litri la stropit. Încă cca 2 litri s-au consumat pentru tăvălugit. Per total avem maxim 17 litri la hectar” a explicat Victor Burlacu.
Pe suprafața pe care rapița semănată pe solul pregătit tradițional, arat cu plugul, consumul de motorină a fost mult mai mare.
”Pentru arătură am folosit 25 litri per hectar, ulterior pe suprafața întreagă s-a mers de 2 ori cu discurile, utilizându-se de la minim 14 litri de motorină. Înainte de semănat a fost nivelat solul cu cultivatorul, consumul de combustibil fiind de 5 litri per hectar. De asemenea, pentru erbicidare au mai fost necesari 1,5-2 litri la hectar și la semănat 7-8 litri de motorină per hectar. Dacă ar fi să facem o totalizare, cam de vreo 3 ori mai mult, adică 54 litri pentru fiecare hectar. Desigur vom observa în baza rezultatelor finale unde este mai profitabil, pentru că se spune că rădăcina rapiței are nevoie de un sol prelucrat. Pe acest câmp am semănat rapița mai devreme cu 3 zile, prin urmare cultura este după cum vedeți mai mare decât se cere pentru perioada respectivă, voi stropi cu un preparat care stopează dezvoltarea exagerată.
Prin urmare, acest lucru presupune o prelucrare adăugătoare, care iarăși implică anumite costuri. Dar aș vrea să menționez că sunt foarte mulțumit de semănătoarea Claydon pe care am folosit-o în acest an” a menționat Victor Burlacu din satul Zgurița, raionul Drochia.
Echipa Agroexpert a revenit în satul Zgurița, raionul Drochia și a discutat cu administratorul întreprinderii BURSEMCOM SRL, Victor Burlacu, care implementează tehnologiile de conservare a apei în sol. Motivele acestei decizii au fost mai multe: schimbările climatice, lipsa oamenilor care să muncească și specialiștii calificați, dar și dorința de a reduce anumite costuri de prelucrare a terenurilor sale, căci este un agricultor de succes, care gestionează 1600 de hectare, obținând rezultate frumoase.
Din cele 200 de hectare, cultivate cu rapiță, pe 10 ha fermierul a semănat această cultură utilizând tehnologia Strip-Till. Reamintim că grâul a fost cultura premergătoare. Pe celelalte terenuri, culturile premergătoare au fost amestecate, grâu și mazăre.
”Din motiv că în perioada 1 octombrie - 1 decembrie 2021 nu prea au fost precipitații, chiar am urmărit curios cum se dezvoltă rapița în aceste condiții. Avantajul tehnologiilor conservative este acela că solul rămâne acoperit cu resturile rămase de la cultura premărgătoare și că se obțin rezultate bune atât în anii secetoși, cât și în cei cu umiditate suficientă. Noi nu am avut ploi o perioadă îndelungată, iar ploile de la începutul lunii decembrie, vor avea efect mai târziu. Am folosit îngrășăminte pe toate terenurile, ca să avem rezultate bune. Concomitent cu semănatul au fost aplicate 150 de kilograme de Amofos. Ulterior, am utilizat aceleași preparate pentru toate terenurile. Pentru început, am stropit cu insecticidul Decis 0,8 litri la hectar, pentru a combate dăunătorii, la a doua stropire, am folosit regulator de creștere, Stabilan 0,8 pentru a mări rezistenţa plantelor la iernare și pentru a asigura o mai bună ramificare și, implicit, o creștere a producţiei, datorită dezvoltării sistemului radicular al plantei. La a treia stropire, am aplicat Fungicidul Folicur 1 litru la hectar pentru că are un efect de lungă durată asupra patogenilor (10-14 zile). De asemenea, am folosit și Acetomiprid 200 ml la ha, dar și bor 1kg/ha. Iar cu o lună în urmă am utilizat 100 kg de Novatec (îngrășământ cu azot) care poate fi aplicat pe tot ciclul vegetativ-productiv al culturii. Am utilizat stropitoarea italiană cu lățimea de 24 m, iar consumul de motorină a fost 1,5-2 l per ha la fiecare administrare. Pe lotul demonstrative, după tehnologia Strip Till, am observat îmbunătățirea activității microorganismelor din sol. Cred că vom obține o majorare a productivității cu cel puțin 25% pe terenurile unde am aplicat această tehnologie modernă” a subliniat Victor Burlacu.
Reamintim că pe lotul demonstrativ de 10 ha a fost semănată cultura de rapiță utilizând tehnologia Strip-Till, or costurile pentru prelucrarea solului cresc, atât ca urmare a scumpirii combustibilului, cât şi a cheltuielilor ca urmare a proceselor mecanizate.
”Pot să vă spun că rapița arată foarte bine, pe toate câmpurile, ținând cont de toate condițiile dificile ale acestui an agricol. Am observat îmbunătățirea activității microorganismelor din sol, acolo unde am utilizat tehnologia No-till. În primul rând am redus costurile lucrărilor mecanizate pe acest teren. După recoltarea grâului, între rândurile recoltate am semănat rapița, fără altă lucrare a solului, doar cu aplicarea unui îngrăşământ starter la semănat. Dar și acum am aplicat 170 kg NPK (azot, fosfor, kaliu) la hectar. Chiar dacă în prezent cultura de rapiță este mai rară pe acest lot, nu prea a ramificat atât de bine, precum la terenul arat, cred că rezultatul final va fi decisiv. Experții spun că datorită sistemului No-till, va fi împiedicată eroziunea solului şi va creşte fertilitatea acestuia. Dar există și o economie rezultată la acest lot, unde nu au fost efectuate lucrările solului înainte de semănat, cred că în jur de 40-45 litri de combustibil economisite pentru fiecare hectar. Vom vedea rezultatele și consecințele ulterior, sper o majorare a productivității cu cel puțin 25% pe terenurile unde am aplicat această tehnologie modernă” a subliniat Victor Burlacu.
Acolo unde premergătorul a fost tot grâu, dar solul a fost arat, conform sistemului clasic, cultura este puțin mai ramificată, însă abia la recoltare se va ști sigur productivitatea obținută, rezultatele vor da verdictul, susține fermierul Victor Burlacu.Totuși cel mai bun premergător pentru rapiță se pare a fi mazărea.
”Acolo unde premergătorul a fost mazărea, cultura de rapiță este mai puternică, mai frumoasă decât cea răsărită pe terenul cu premergătorul de grâu, chiar și comparativ cu porțiunea unde a avut loc prelucrarea tradițională a solului. Vedeți că am folosit aceleași semințe pe toate terenurile, diferența constă la prelucrarea solului și după semănare, utilizarea preparatelor, așa cum v-am explicat anterior, am aplicat toamna 170 kg NPK / ha (Etapa a doua). Acum tratamentul cu îngrășăminte este același, peste tot. Am utilizat și silitră amonicală de 2 ori pe loturile unde premergătorul a fost grâul, iar acolo unde mazărea a fost cultura premergătoare – o singură dată.
Așteptăm niște ploi care ar fi necesare în această perioadă. Oricum cred că vom obține rezultate frumoase” a menționat Victor Burlacu.
Pentru agricultori, cea mai așteptată perioadă este recoltarea roadei. În contextul unui sezon agricol dificil, obținerea unei roade bogate este un adevărat balsam pentru sufletul producătorilor agricoli. Victor Burlacu din satul Zgurița, raionul Drochia administratorul întreprinderii ”BURSEMCOM” SRL, a obținut rezultate frumoase la recoltarea rapiței.
În pofida secetei care a afectat culturile agricole în acest an, lanurile de rapiță s-au dezvoltat bine, datorită grijei pe care a manifestat-o agricultorul din satul Zgurița, raionul Drochia. Reamintim că pe 200 de hectare, fermierul de la nord a decis să semene rapiță, acceptând experimentul de a semăna pe două câmpuri, după două tehnologii diferite, una tradițională care implică aratul solului și alta, fără arat, după sistemul Strip-Till.
Victor Burlacu susține că nu s-a așteptat la un rezultat atât de bun pe lotul unde nu a prelucrat solul și astfel economisind considerabil.
”Pe lotul unde am aplicat tehnologia Strip-till, am adunat 3,6 tone, o recoltă destul de bogată, cinstit nu m-am așteptat la așa rezultat. Ținând cont de faptul că nu am arat, nu am cultivat de două ori, numai semănatul, consider că este un rezultat bun. Am făcut o economie semnificativă la acest lot, pentru lucrările solului menționate înainte de semănat, cred că am economisit circa 45 litri de combustibil pentru fiecare hectar, iar prețul la combustibil știți cât a ajuns să coste în acest an. Și dacă vom compara cantitățile obținute, chiar a meritat acest experiment. Am constatat că se merită de optat pentru tehnologiile moderne, există avantaje atât pentru noi producătorii agricoli, căci se reduc costurile lucrărilor mecanizate, cât și pentru sol, este stopată eroziunea acestuia și crește fertilitatea lui, fără îndoială” a menționat Victor Burlacu.
Într-adevăr, dacă sunt comparate cifrele, recolta obținută de pe suprafața unde au fost efectuate numeroase alte lucrări agricole, nu este cu mult mai mare.
”Țin să menționez că am obținut cantități diferite de pe terenul prelucrat tradițional, căci depinde mult și de premergătorul folosit. Așa cum vă povesteam anterior, rapița cea mai frumoasă a fost pe suprafața unde ca premergător a fost mazărea, a fost foarte puternică și rezultatul obținut a fost pe măsură – 4,2 tone per hectar. Acolo unde anterior a fost premergător grâul, cantitatea recoltată a fost circa 3,8 – 4 tone per hectar. Și este foarte interesant, căci am folosit aceleași semințe pe toate terenurile, dar rezultatele diferă în funcție de prelucrarea solului, dar și de premergător. Cred că pe viitor, vom mări suprafața pe care vom utiliza această tehnologie” a mai adăugat Victor Burlacu.
