Culturile bacifere în Republica Moldova prezintă cea mai dinamică creștere în sectorul horticol. În prezent, în țară sunt aproximativ 600 de producători de fructe moi pe ambele maluri ale Nistrului. Despre aceasta a vorbit președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco, în cadrul atelierului de lucru Berry Market 2023.
„Dezvoltarea rapidă a sectorului este impulsionată de cererea de bacifere pe piață, care este în creștere, prețului atractiv și competitiv și posibilitatea de a produce pe suprafețe relativ mici, asigurând un venit constant, în special pentru populația rurală”, a punctat Aneta Ganenco.
Suprafața cultivării fructelor moi a crescut de la 3,1 mii de hectare în 2016, până la 4,4 mii de hectare în 2022. Pe parcursul acestei perioade, producția totală s-a dublat, ajungând la 19 mii de tone de tone în 2022.
„În ultimii ani se observă nu o creștere a suprafețelor așa de mare, dar se evidențiază schimbul tehnologiilor, apariția soiurilor noi. Noi ne străduim ca pe aceleași suprafețe să creștem mai mult, mai gustos și mai ușor de transportat”, a declarat președinta Asociației.
Aneta Ganenco a evidențiat că schimbările meteorologice și condițiile nefavorabile pentru cultivarea fructelor moi în câmp deschis influențează tot mai tare trecerea plantaților în terenuri protejate.
„Sectele și ploile torențiale, primăverile reci și îndelungate, supun riscurilor investițiile în cultivarea pomușoarelor, ceea ce lipsește în cazul terenurilor protejate. Totodată, solurile deschise sunt tratate astăzi de agricultori în mare parte și ca sursa bolilor și dăunătorilor în procesul cultivării fructelor moi, de aceea tendința de cultivare în substrat vine ca o sursă de producere a fructelor cu o calitate mai înaltă și evitarea tratamentelor costisitoare”, a mai evidențiat președinta.
Sectorul de culturi bacifere a fost afectat și de fluctuațiile factorilor de piață, cauzate de consecințele războiului în țara vecină. Acest lucru a schimbat semnificativ piețele de export pentru fructele moi din Republica Moldova, au lungit căile logistice și au mărit sinecosturile producției.
„Dacă vorbim de export, conform dateor oferite de Serviciul Vamal pentru 2022 și 2023, volumul de livrări pe piețe externe de căpșun a crescut în acest sezon cu 70%, iar la zmeur e de 61%. Spre deosebire de căpșune, datele pentru zmeură includ și fructele congelate. În anul 2022, mulți care nu au vândut zmeurul, l-au congelat, iar vânzările s-au efectuat în 2023. După estimările noastre, dacă vorbim de exportul de zmeură în stare proaspătă, atunci putem spune că e vorba doar de 40%, celelalte 20% se datorează fructelor congelate”, a explicat experta.
În structura exportului, Federația Rusă este principala destinație unde ajung căpșunile din Republica Moldova, pe când zmeura noastră este livrată cel mai mult în Polonia.
„În perioada de criză, structura exportului mereu se va schimba. În anul 2024 o să vedem diagrame cu alte țări și alte destinații, alții noi vor apărea, iar alții vor dispărea. Acest lucru atestă faptul că producătorii sunt activi, identifică mereu noi piețe, se certifică și sunt mereu dedicați unor fructe moi de calitate superioară”, a conchis Aneta.
Amintim că, la data de 15 noiembrie, Asociația Pomușoarele Moldovei a organizat atelierul de lucru Berry market 2023 - un loc de întâlnire și dialog pentru evoluția și succesul pieței fructelor moi din Moldova. La eveniment au participat producători, procesatori, reprezentanți ai rețelelor și intermediari.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
