Podgoriile de viță-de-vie se întind pe o suprafață de circa 133 mii hectare în țara noastră, unde nu există vreo zonă geografică în care să nu fie cultivată vița de vie. Totuși la sud, viticultorii beneficiază de condiții mai avantajoase, zona fiind mai ferită de „atacurile naturii” precum ar fi înghețurile, sesizate mai puternic în unele raioane. Potrivit directorului executiv al Asociației Producătorilor de struguri de masă din Cahul, înghețurile târzii de primăvară din luna mai au afectat foarte puțin viile din sudul țării. În plus, specialistul îndeamnă viticultorii să aibă grijă în perioada respectivă să verifice starea viței-de-vie pentru a asigura dezvoltarea sănătoasă a plantelor și ulterior obținerea unei recolte bogate.
După constatările specialistului Serghei Tutovan, înghețurile de la începutul lunii mai nu au provocat daune semnificative, în zona de sud.
„Înghețul s-a repetat ca anul trecut, doar că a avut loc un pic mai târziu. În linii generale, vița-de-vie nu a fost afectată critic. Un butuc poate fi afectat, altul nu, în același butuc, poate fi doar jumătate afectat, cealaltă jumătate este intactă. Le-am spus oamenilor să nu stea în zadar noaptea în câmp pentru a face fum, pentru că nu va ajuta cu nimic. În cadrul unei corzi de rod, un lăstar poate fi afectat, altul nu. Situația nu este omogenă, chiar și ochii sunt porniți neomogen, din cauza condițiilor meteo și intrarea în iarnă cu o stare precară a plantației. În unele zone, avem lăstarii de 25 cm, însă unii au doar 4-5 cm, noi de fapt suntem în întârziere cu 10-14 zile. Dacă să constatăm cât de mult au afectat vița-de-vie acest înghețuri, nu este grav. Îmi place să dau exemplu comparația cu șeful și adjuncții, din mugurii secundari, adică de la adjuncți vița se va regenera, chiar dacă directorul a înghețat, au rămas subalternii. Pierderi poate că vor fi, dar nesemnificative”, a subliniat Serghei Tutovan.
În perioada următoare, viticultorii trebuie să reducă numărul de inflorescenţe sau să efectueze normarea, o lucrare absolut necesară. Dacă pe butuc există un număr prea mare de inflorescenţe, acestea se dezvoltă neuniform, strugurii rămân mici și cu boabele inegale ca mărime. Pentru prevenirea acestor neajunsuri trebuie înlăturată o parte din inflorescenţe, corespunzător cu starea biologică a butucului.
„Ceea ce mă pune în gardă este că suntem în întârziere, cu vreo 2 săptămâni, dar nu este grav. Săptămâna trecută noi am efectuat o școlarizare la Vadul lui Isac, la care am discutat despre cât de importantă este normarea. Am avut 2 ani la rând când a plouat în septembrie și începutul lunii octombrie, nu este legitate, dar devine o tendiță, care se va repeta. Eu repet destul de des soganul familiei Mihov: „Mai bine cu o tonă mai puțin, decât cu un kilogram mai mult”, păcat că nu toți aud acest sfat. Anul trecut ei au salvat recolta de pe un masiv care nu se udă, au redus drastic numărul de inflorescenţe, au lăsat 8 tone la ha, ceea ce înseamnă o tristețe mare pentru viticultori, dar așa ei au obținut o recoltă bună, pe care au cules-o până au început ploile. Tare mi-aș dori cât mai mulți viticultori să le urmeze metodele și să nu se zgârcească în ziua când fac normarea, altfel strugurii nu vor reuși să se coacă. Reducerea numărului de inflorescenţe se aplică la butucii unde acestea apar în număr prea mare faţă de vigoarea lor sau la butucii cărora li s-a atribuit o sarcină de rod prea mare la tăierea în uscat. Prin efectuarea acestei lucrări se urmăreşte asigurarea unui număr normal de ciorchini pe butuc, care să poată beneficia de condiţii bune de hrănire pentru creşterea boabelor. Recomandarea pentru producători este să lase câte o inflorescență, ideal să fie cea mai puternică, de regulă este vorba despre prima de jos, care de obicei, este și cea mai frumoasă. Sunt cazuri, excepționale, când a doua este mai frumoasă, dar destul de rar. În situația dacă avem două inflorescențe slabe pe un lăstar și în preajmă, pe un alt lăstar, sunt două puternice, le dăm jos pe cele slabe și le păstrăm pe cele frumoase, de pe lăstarul alăturat”, a explicat Serghei Tutovan.
Republica Moldova rămâne a fi țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor din întreaga lume - 3,44 hectare la 100 de locuitori. Pe o suprafață de peste 74 mii hectare sunt plantate soiuri tehnice, dintre care în jur de 48 mii hectare sunt populate cu soiuri albe și aproape 30 mii hectare – soiuri roșii.
În Registrul Vitivinicol sunt înregistrate 199 de vinării, dintre care 68 sunt proprietari de podgorii. Astfel, vinăriile au în proprietate 36% din suprafața totală cultivată cu viță-de-vie tehnică, fiecărei revenindu-i, în medie, 220 hectare de podgorii.
