Ana Pancrat- Boet este o mamă și o soție eroină, crește 4 copii și are grijă de 460 de vaci, rasa Holstein Freisian. Și totodată este studentă la Universitatea Agrară, dar și președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte, cunoscând în detalii toate greutățile acestui domeniu al zootehniei.
Se poate spune că Ana Pancrat activează în domeniul zootehnic de aproape un deceniu, exact de la începutul relației cu soțul său, Jim Boet, olandez de origine, care s-a stabilit cu traiul în Republica Moldova.
”Istoria afacerii familiei mele a început din momentul când am făcut cunoștință cu soțul meu, Jim Boet care a părăsit Olanda și a decis să rămână în Moldova. A fost de la visul lui să deschidă o fermă și la început, noi ne deplasam foarte des Chișinău –Edineț, aproape în fiecare zi, fiind absorbiți de procesul lucrului în construcția fermei, nu am realizat că trăiam deja în satul Goleni, din raionul Edineț, chiar pe teritoriul fermei noastre” ne-a povestit emoționată Ana.
Începutul nu a fost simplu așa cum se crede sau cum relatează filmele, munca a fost anevoioasă și răbdarea a fost permanent pusă la încercare.
”Aveam foarte multe obstacole, eram ambii tineri, printre oameni străini, dar nici nu insuflam atât de mare încredere că vom realiza un astfel de proiect costisitor. Inițial soțul s-a ocupat de prepararea furajului, însă am căzut în anul secetos din 2012, când porumbul pentru furaje a fost până la genunchi, stocuri nu aveam, dar cheltuielile erau mari. În 2013,când de fapt am procurat primele noastre bovine, a fost riscant în condițiile că nu aveam furaje destule să facem import de animale. Totuși cu suportul și datorită unor credite locale, deși recunosc au fost foarte costisitoare, noi am decis să facem primul pas și am realizat primul import de animale. Așa a început povestea noastră, cu emoții pozitive, cu multă oboseală, nopți nedormite, mii de km parcurși în mașină. Am avut numeroase situații neplăcute și nu mai puteam încredința nimic și nimănui decît să fim noi prezenți la toate procesele.Vreau să menționez că astăzi sistemul de devamare s-a îmbunătățit în favoarea fermierilor. În prezent funcționează declarația vamală electronică, o facem cu ușurință, este un mecanism foarte de ajutor importatorilor de animale, pentru că nu stau animalele nicio secundă la vamă decît să treacă procedura de control vamal, cu verificarea actelor. Chiar în iulie 2020, când am mai importat 33 de vaci, transportatorul ne-a sunat abia când a ajuns în sat, totul a decurs fără probleme și ca la carte” ne-a spus Ana.
Dar până a se simplifica procedura de import, familia Pancrat – Boet a avut numeroase întâmplări care au călit perseverența și ambiția tinerilor fermieri.
”În mai 2013 am achiziționat primele 33 de animale, acesta este numărul minim care poate fi transportat. Am optat această rasă din motiv că este considerată foarte productivă, capacitatea lor genetică de producere poate ajunge în condiții ideale și la 60 litri de lapte per kg, 30 l dimineața și 30 seara sau la amiază. Cantitatea medie este în jur de 28-32 de l, dar datorită tehnologiilor implementate, noi avem un rezultat bun. De exemplu la canadieni, variază de la 35-40 de litri, existând și unele recorduri, însă noi oricum suntem foarte mulțumiți. Dar au nevoie și de o atenție sporită și o hrană corespunzătoare :în 2-3 părți, furajele de bază, pe care noi le creștem pe terenurile noastre, neapărat adăugăm și minerale – calciu,în special, mai ales după ce vacile aduc pe lume vițeii și desigur cereale de calitate. Totodată le îngrijim copitele pentru a le pune corect unghiile, altfel nu ar putea merge. În cazul când vorbim de viței, avem altă valoare, noi îi vindem pentru reproducerea acestei rase pe teritoriul țării noastre” a menționat Ana.
Lucrările în fermă, soții le-au împărțit așa încât să reușească ambii să facă față, până au înțeles că au nevoie de câțiva angajți.
”Încetul cu încetul am început să creștem în cantitate de lapte produs, neplanificat am distribuit lucrul între noi, soțul era pe câmpuri, s-a implicat la construcția grajdului, eu în schimb am preluat procesul de administrare /documentare a afacerii. De asemenea, grija față de tineretul bovin mi-a revenit tot mie, eu hrăneam cu mare atenție vițeii și îmi amintesc că de fapt i-am îndrăgit foarte repede. Totuși am constatat că avem nevoie de ajutor și atunci am angajat prima doamnă mulgătoare din sat. De fapt toți angajații sunt din sat, am avut inițial 2-3 angajați, iar acum avem 15 persoane. Pentru câțiva am cumpărat special două case în sat, pentru a le oferi cazare gratuită, ei numai își achită serviciile pentru întreținere.Cu cît este mai departe de capitală, cu atît viața este mai grea. Din păcate, oamenii preferă să plece la muncă grea peste hotare decât să muncească acasă, sau primesc ajutoare sociale lunare de aceea preferă să stea acasă decât să muncească. Noi în schimb oferim și un salariu bun pentru angajații noștri” ne-a povestit Ana.
Președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte este destul de optimistă că situația în domeniul zootehnic se poate îmbunătăți, cu implicarea autorităților.
” Mă bucur foarte mult că au început să se înregistreze mai mulți fermieri, în special în urma aprobării Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal, există tendința fermierilor de a-și dezvolta afacerile, însă au nevoie de susținere din partea statului. Paradoxal, însă în 2020 erau 120 de mii de capete, însă în fiecare trimestru, numărul scade cu câte 20 mii, oamenii nu au cum să le întrețină. Pandemia de Covid a blocat activitatea multora, a survenit incapacitatea de plată. Chiar la noi în sat, lucrau mulți , însă acum majoritatea au vândut sau abatorizat animalele pe care le creșteau pe lângă gospodărie, din motiv că nu aveau cu ce le hrăni, animalele riscau să se îmbolnăvească.
În calitate de președintă a Asociației Fermierilor-Producători de Lapte, de comun acord cu celelalte asociații de profil, au solicitat susținere în urma condițiilor nefaste care afectează domeniul zootehnic.
”Noi am făcut câteva solicitări anul trecut, pe când încă era președinte Igor Dodon, nicio reacție. De asemenea, nici Parlamentul nu ne-a oferit niciun răspuns la cererea noastră de a opri exportul de cereale, pentru că era clar din primăvara anului 2020 că ne vom confrunta cu situația în care nu vom avea cu ce hrăni animalele. Din fericire, abia acum s-au făcut două ședințe cu președinta Maia Sandu, sper să fie luate măsurile necesare. Noi am solicitat să fie declarată ca situație excepțională în zootehnie și să fie efectuată o reînoire cu grâne ca să ni se ofere anumite cantități de cereale pentru a avea cu ce hrăni animalele. Mulți abatorizează animalele pentru că nu au cum real să le întrețină, seceta de anul trecut și-a pus grav amprenta” a declarat Ana Pancrat.
Totuși unele măsuri în susținerea fermierilor s-au luat, în ceea ce privește condițiile de asigurare a animalelor, care au fost îmbunătățite prin lege, dar mai există anumite acțiuni care trebuie luate în considerare de către instituțiile statului.
” Înainte animalele se puteau asigura practic de bolile pentru care oricum erau vaccinate, cu alte cuvinte cumva asigurarea era mai mult pe hârtie. Acum pot să spun că am observat prin exemplu concret după o situație când datorită faptului că am avut asigurate bovinele, am răsuflat ușurați. Asiguratorul și-a respectat condițiile contractului, deoarece în prezent se face asigurarea și în cazul unor traume, decesului sau bolilor, care nu țin de vina fermierilor. Corectitudinea este necesară din partea ambilor, pentru că unii special nu au grijă corect de animale, sperând că oricum vor încasa banii de la asigurator, ceea ce nu este omenește, în primul rând. Noi avem grijă de vaci precum de noi, însă ce ține de utilajul agricol folosit, există anumite carențe. Consider că tractoarele trebuie să fie subvenționate în raport de 50%, ca utilaj în fermă, nu ca acum numai 25%, deoarece noi lucrăm cu acestea practic 24 de ore pe zi, tot anul. Noi nu avem perioade când acestea nu sunt utilizate. MADRM însă a considerat că acestea, în general, trebuie scoase de la subvenționare, ceea ce nu este corect”, ne-a mai povestit Ana Pancrat.
Întrebată cum explică această dragoste pentru zootehnie și cum rezistă, în condițiile vitrege pentru creșterea animalelor în ultimii ani, cu secetă și greutăți financiare, președinta Asociației Fermierilor-Producători de Lapte ne-a spus că precum și alți fermieri din țară, ea alături de soțul său, de fapt au obținut imunitate, în fața tuturor dificultăților.
”Calea parcursă nu a fost deloc ușoară, am avut diferite momente în care gândeam că fiind în Moldova nu prea am avut ieșiri din situații sau multe soluții, în acest domeniu nu sunt multe alegeri, fie renunți, fie muncești în continuare. Mulți ne întreabă suntem proști sau nebuni, iar eu le răspund că suntem puternici. Am pornit cu 33 de vaci, prin multe greutăți, cu diverse situații când ne-a fost foarte greu, dar așa an de an, în decurs de 10 ani am ajuns să avem 460 de bovine. Am avut un episod într-o iarnă, când aduceam un camion cu furaje pentru animale și acesta a rămas blocat pe drumul de țară, ultimii 15 km până la fermă erau în zăpadă, a trebuit să găsim soluție prin viscol, în preajma sărbătorilor de iarnă, am descărcat camionul în satul vecin, ca ulterior împreună cu soțul cu tractorul și remorca am transportat furajele spre depozitare la fermă. Am trăit numeroase emoții pe parcursul acestor ani, dar faptul că am reușit, mă face să fiu mândră și să îndemn și alți tineri să aleagă acest domeniu, să nu fugă de muncă, în general, să își schimbe atitudinea față de zootehnie, de agricultură per ansamblu” a conchis Ana Pancrat.
⚡Urmărește știrile Agroexpert -> pe Telegram!
