Semnarea Programului strategic de acțiuni pentru bazinul hidrografic al fluviului Nistru pentru anii 2021-2035, dedicat bazinului hidrografic al râului Nistru, s-a făcut în grabă, cu multe scăpări și inconsistențe din partea Republicii Moldova, care va avea de suportat costuri sociale și economice mari dacă scăpările nu vor fi corectate în viitorul apropiat.
Sunt constatări formulate de Ion Efros, analist asociat în domeniul energeticii, mediului și resurselor climatice de la Institutul de Politici Publice, transmite Știri.md.
În cadrul unei conferințe de presă la IPN, expertul a remarcat că semnarea unui astfel de act ar trebui să reprezinte o bună lecție pentru diplomația Republicii Moldova și pentru Guvern despre cum nu trebuie negociat și validat un astfel de Program, ținând cont de miza Nistrului pentru Republica Moldova.
„Metaforic vorbind, Nistrul reprezintă „coloana vertebrală” a Republicii Moldova, care demult nu mai este un subiect de ordin ecologic, ci de securitate națională. Iar Programul în cauză are o importanță cel puțin similară cu cea a Acordului de Funcționare a Complexului Hidroenergetic Nistrean aflat în negociere de mai mulți ani, a remarcat Ion Efros.
Programul a fost semnat la 31 martie 2021. Deși un astfel de Program era necesar, căci el reprezintă o practică obișnuită în guvernanța bazinelor hidrografice la nivel european, în special după votarea de către Parlamentul European a Directivei 2000/60/EC privind cadrul de politică comunitară în domeniul apelor, autoritățile moldovenești au admis un șir de lacune, referindu-se la ele, Ion Efros a menționat că Programul se concentrează pe un singur proiect internațional, cel al GEF/OSCE, și elimină practic orice alt input analitic venit din partea unor proiecte internaționale relevante desfășurate în parale. Directivele europene incluse în Program au fost introduse formal, selectiv și insuficient pentru a acoperi în totalitate guvernarea corpurilor de apă și a ecosistemelor de care acestea depind, menționează analistul.
O altă lacună menționată de expert ține de faptul că angajamentele Ucrainei pe partea de împădurire nu sunt proporționale cu cele ale Moldovei. Lipsește angajamentul Ucrainei de a coopera și face schimb de informații hidraulice relevante, oferite la timp și în măsură suficientă cu partea moldovenească. Iar investițiile în infrastructura verde sunt slab conturate în Program. Aceasta în timp ce mecanismele de compensare a pagubelor lipsesc cu desăvârșire.
„Dacă nu vor fi îndepărtate în cel mai scurt timp, aceste limitări nu vor avea decât efectul de a compromite acest Program de la bun început. Aceasta nu va stopa în niciun fel degradarea continuă a apelor de suprafață, de adâncime, a biodiversității, a ecosistemelor și a comunităților din bazinul fluviului Nistru până în 2035, așa cum pretinde că își propune”, a menționat Ion Efros.
În opinia sa, perioada de până în 2035 este una destul de lungă pentru astfel de programe, care de regulă operează cu o perioadă de 5 ani.
Autorii Programului s-au ghidat de concluziile studiului de diagnostic transnațional al fluviului Nistru, implementat de OSCE în perioada 2017 - 2020. Ion Efros a amintit că în bazinul fluviului Nistru au fost implementate mai multe proiecte de care nu s-a ținut cont în documentul analizat.
În afară de Studiul de Diagnostic și o mică componentă a acestuia dedicată impactului lacurilor de acumulare și hidrocentralelor asociate pe Nistru, finanțat de GEF și implementat de OSCE, în paralel s-au efectuat alte două studii acoperind exclusiv acest subiect.
Este vorba de Studiul de impact de mediu și social al complexului energetic Nistrean, implementat de PNUD Moldova cu suportul Guvernului Suediei.
Și de un alt proiect implementat de un consorțiu de patru instituții academice și de cercetare din Ucraina, Moldova și România „Crearea unui sistem de monitorizare transfrontalieră inovatoare a transformărilor ecosistemelor râurilor din bazinul Mării Negre sub impactul dezvoltării hidroenergetice și al schimbării climei (HydroEcoNex), finanțat printr-un program al Uniunii Europene „Black Sea Cross Border Cooperation”.
Faptul că aceste proiecte nu au fost luate în considerare a reprezentat avantajarea Ucrainei și, respectiv, dezavantajarea Republicii Moldova la stabilirea formei finale a Programului Strategic de acțiuni pentru bazinul hidrografic al fluviului Nistru pentru anii 2021-2035, consideră Ion Efros.
⚡Urmărește știrile Agroexpert ->pe Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
