Începând cu 1 iunie 2026, datele privind zilierii vor fi păstrate într-un registru electronic prin intermediul Sistemului Informațional „e-Zilier”. Autoritățile susțin că, astfel, va fi redusă munca nedeclarată, în special în sectorul agricol, unde potrivit datelor BNS pentru 2025, activau oficial aproximativ 108.400 de persoane. În realitate, problema constă nu nedeclararea muncii, ci în lipsa forței de muncă în agricultură și nu numai. Fermierii se plâng preponderent nu de natura raporturilor de muncă, dar că nu mai au cu cine lucra. Un număr semnificativ de agenți economici din sector sunt nevoiți și importă deja forță de muncă din alte țări pentru lucrările agricole sezoniere.
Sectorul agricol din Republica Moldova se confruntă în prezent cu cea mai acută criză a forței de muncă din ultimele două decenii. Datele BNS publicate la 1 aprilie 2026 arată că agricultura a pierdut peste 46 mii de muncitori — o contracție de 29,9% față de 2024 și de 41,5% față de 2023.
În contextul dezbaterilor parlamentare privind digitalizarea muncii zilierilor prin platforma e-Zilier, o măsură incontestabil de necesară, deputatul Marcel Spătari a invocat public pe 30 aprilie că 6 din 10 muncitori din agricultură muncesc la negru, sugerând că sectorul agricol ar fi cel mai mare evazionist din economia țării.
„Declarația rostită de la tribuna Parlamentului, conține o eroare fundamentală de interpretare a datelor statistice, iar consecințele difuzării ei publice sunt extrem de dăunătoare pentru un sector aflat deja în criză profundă. Datele statistice invocate de parlamentarul Marcel Spătari includ în categoria „muncă informală" lucrătorii pe cont propriu în exploatații agricole neîncorporate: fermieri individuali, proprietari de loturi care lucrează pentru autoconsum sau vânzare ocazională, fără a fi înregistrați ca agenți economici. Agricultura moldovenească este dominată de micii producători individuali care lucrează pe loturi moștenite din procesul de privatizare. Gospodăriile țărănești cu membrii săi, de asemenea reprezintă o categorie juridică distinctă, reglementată expres prin lege. Astfel membrul gospodăriei ţărăneşti este obligat să participe prin muncă personală la activitatea gospodăriei, fără a-și achita salariu — ei contribuie la activitatea gospodăriei exclusiv prin muncă. GT-ul plătește un impozit în sumă fixă pentru asigurarea socială (pensie) lunar. Dar munca informală nu înseamnă la negru, căci dacă adăugăm membrii Gospodăriilor Țărănești: în Moldova activează aproximativ 18 mii, care cel mai probabil au cel puțin 2 membri fiecare, rezultă circa 36 mii de persoane care muncesc perfect legal, dar cărora legea le interzice explicit salariul. Suma acestor trei cifre — 35 mii + 10 mii + 36 mii — totalizează cel puțin 81 mii de persoane cu statut juridic clar și legitim. Adică aproape 8 din 10 muncitori muncesc legal în țara noastră în agricultură”, a subliniat Alexandru Bădărău, consultant în afaceri.
Potrivit expertului, declarațiile publice care prezintă Agricultura drept cel mai „evazionist" sector, cu proporție de 63% nu fac altceva decât să stimuleze hărțuirea administrativă, fiscală și socială a unui sector care are nevoie de susținere și nu de stigmatizare.
„Efectul direct al unor astfel de mesaje este descurajarea și mai profundă a antreprenorilor agricoli și accelerarea abandonului activității în mediul rural — pe fondul unor factori obiectivi care acționează deja: calamități naturale repetitive, prețuri volatile, subvenții întârziate și politici agricole europene adoptate spre respectare, însă fără suport financiar corespunzător. Solicit respectuos deputaților Parlamentului Republicii Moldova, și tuturor persoanelor publice, în special celor care intervin în dezbateri cu date statistice privind sectorul agricol, să se documenteze în prealabil cu privire la cadrul legal specific și la metodologia aplicată de BNS înainte de a face afirmații că agricultura are 6 din 10 muncitori la negru. O declarație incorectă rostită de la tribuna Parlamentului are greutatea și vizibilitatea instituției care o găzduiește. Datele statistice prezentate trunchiat sau interpretate eronat produc prejudicii reale: descurajează investițiile, alimentează controale abuzive și agravează imaginea publică a unui sector care susține traiul a sute de mii de familii rurale din Republica Moldova. Agricultura moldovenească are nevoie de politici și informații corecte, nu de acuzații nefondate”, a precizat Alexandru Bădărău, consultant în afaceri.
