Reducerea cu 50% a tarifelor pentru tranzitul mărfurilor ucrainene prin Republica Moldova ar putea aduce un avantaj pentru transportul feroviar, însă, în lipsa unor mecanisme clare de control, măsura riscă să creeze presiuni suplimentare asupra agricultorilor moldoveni. Deputatul Serghei Ivanov susține că autoritățile trebuie să se asigure că mărfurile aflate în tranzit nu rămân pe piața locală și că infrastructura țării poate face față unui asemenea flux.
Potrivit deputatului, problema principală ține de capacitatea logistică limitată a Republicii Moldova, în special a infrastructurii feroviare.
„Problema pertinentă este că, la nivel de Guvern, s-a discutat fără să se discute cu agricultorii sau cu mediul de afaceri. Prin oferirea unei logistici, vorbim de calea ferată, care a fost concepută din start pentru a transporta maximum 3-4 milioane de tone, practic se creează un colaps. Este echivalentul situației în care ai face o autostradă cu zece benzi să treacă pe un drum de țară. Acest colaps intervine prin faptul că noi, neavând o logistică adecvată, avem o problemă logistică pe care am semnalizat-o și în 2022-2023. Practic, avem șanse foarte mari să ne izbim iarăși de aceeași problemă din cauza acestui coridor verde”, a spus deputatul Serghei Ivanov.
În opinia sa, licențierea ar trebui să fie una dintre măsurile prin care autoritățile să prevină rămânerea în Republica Moldova a unor cantități de marfă ucraineană declarate drept tranzit. Ivanov avertizează și asupra riscului ca acest lucru să afecteze relațiile comerciale cu partenerii europeni.
„În ceea ce ține de licențiere, este oportună acum, mai ales prin prisma faptului că trebuie să nu permitem ca, sub pretextul tranzitării mărfii ucrainene prin Coridorul Solidarității, aceasta să mai rămână prin Moldova. De ce nu este bine acest lucru? În primul rând, vor fi prețuri de dumping. În al doilea rând, avem șanse mari să ne compromitem în fața partenerilor europeni, mai ales în fața României. Pentru că, știm sau nu știm, vă aduc la cunoștință: România a introdus licențierea încă din 2023, iar în cadrul acelei licențieri ei voiau să introducă licențiere exclusiv pentru Moldova. În urma unor negocieri, totuși, au spus că marfa de proveniență moldovenească este acceptată și nu există nevoie de licențiere”.
Deputatul susține că statul trebuie să introducă mecanisme de verificare a mărfurilor la intrarea și ieșirea din țară și să asigure controlul fitosanitar.
„Dacă noi nu luăm măsuri clare în ceea ce privește tranzitarea, ce înseamnă măsuri clare pentru tranzitare? Trebuie să știm concret ce cantitate trece, să avem cântare la intrare și cântare la ieșire și trebuie instalate neapărat laboratoare fitosanitare, pentru că marfa ucraineană diferă de cea a noastră. Totodată, trebuie foarte clar stipulat ce vom face noi mai departe și cum se va răsfrânge asta asupra agriculturii. Pentru că, la noi în țară, agricultura reprezintă un venit foarte mare pentru țară. Or, dacă noi permitem ca acest coridor să vină fără a vedea riscurile, riscăm, iar asta o vedem pe pielea noastră. De când s-a anunțat acest coridor, deja prețurile au scăzut vertiginos, vorbind de peste 50, 60, chiar 70 de bani la kilogramul de grâu și peste un leu la rapiță”.
Ivanov afirmă că presiunea asupra prețurilor este amplificată de faptul că marfa ucraineană poate fi oferită la prețuri mai mici, ceea ce ar putea afecta poziția producătorilor moldoveni.
„Și, totodată, traderii noștri din zonă, având tendința de a fi o marfă care vrea să scape de război, iar oamenii aceia se sperie și o vând ieftin, practic noi suntem lăsați de izbeliște, prin prisma faptului că, vă dați seama, vor tenta să cumpere de acolo o marfă. O marfă care, bine ați menționat, este produsă în cantități de 10 ori mai mari decât în Moldova”.
Întrebat despre capacitatea statului de a asigura transparența tranzitului și de a separa, în practică, tranzitul de import, deputatul a spus că autoritățile nu sunt pregătite pentru un asemenea mecanism fără riscuri.
„Statul, din păcate, nu este pregătit pentru această tranzitare fără riscuri. S-a vânturat într-o chestiune despre care nu înțeleg de ce nu se cere suportul partenerilor europeni. Este vorba despre un coridor care trebuie creat și, în urma lui, vor suferi atât cetățenii, cât și, indirect, oamenii de afaceri, începând cu transportatorii și terminând cu fiecare agricultor, dar nu numai. Trebuie să vină și măsuri complementare. Totodată, nu înțeleg chestia asta că este o gură de aer pentru calea ferată. Dragii mei, statul a investit, avem credit făcut, dezvoltăm calea ferată și uitați cum se aplică dublul standard atunci când este vorba de transportarea cerealelor și cer să se reducă prețurile, dar când este vorba despre supraviețuirea agricultorilor, se ridică TVA-ul. Pentru că, după cum știți, ei vor să ridice de la 8% la 12% TVA-ul pentru agricultori, pentru că este nevoie de bani în buget”.
În acest context, Ivanov pune sub semnul întrebării oportunitatea reducerii costurilor pentru tranzitul mărfurilor ucrainene, în condițiile în care statul are nevoie de venituri suplimentare, iar infrastructura feroviară are o capacitate limitată.
„Eu mă întreb: oare, pentru această tranzitare, Republica Moldova chiar are nevoie de diminuarea costului tranzitării, având în vedere că noi avem nevoie de bani la buget, având în vedere că noi nu avem creștere economică și având în vedere, iarăși, că noi facem sacrificii? Sacrificii pe care le-am făcut în 2022-2023 și pe care nu le-a compensat nimeni. Și foarte bine, o chestie superdimensionată este faptul că capacitatea de tranzitare pe calea ferată este de aproximativ 4,5 milioane de tone. Ori, din ce cunoaștem noi, Ucraina are 315 milioane de tone de grâu care trebuie să ajungă în portul Constanța. Și, totodată, vă dați seama că, din păcate, acest coridor care este inițiat cu calea ferată avem șanse foarte mari să continue pe logistica pe cale terestră. Asta ce înseamnă? Asta, iarăși, înseamnă rânduri exorbitante în vremurile noastre, pentru că noi, din punct de vedere logistic, pe terestru, suntem total nepregătiți. Nu că suntem nepregătiți, noi suntem adaptați la țara noastră, care produce, repet, de 10-15 ori mai puțin decât Ucraina”.
Deputatul estimează că simpla anunțare a coridorului a generat deja pierderi pentru fermierii moldoveni și avertizează că lipsa unor alternative logistice ar putea amplifica problemele existente.
„Deja vă aduc la cunoștință că, din ce v-am menționat mai devreme, simpla anunțare a acestui coridor, după calculele mele, dacă vorbim de fermieri, înseamnă pierderi de aproximativ 800 de milioane de lei. Dacă vorbim transpus la stat, vorbim de aproximativ 16 milioane de lei venituri prin TVA. Dar, totodată, noi, fermierii, pierdem 800 de milioane de lei la nivel de sector. Eu nu știu ce va recupera statul din acești bani, pentru că și fermierul plătește acea cale ferată, acea tranzitare, pe care o plătim. Gândiți-vă că ei acum vor să ofere Ucrainei la jumătate de preț. Nu-i problemă. Care este alternativa? Pentru că să dai tu o cale ferată, cea mai ieftină și cea mai accesibilă cale de transport, fără să dai o alternativă agricultorului, transportatorului și așa mai departe, este o chestie foarte gravă, mai ales în plină criză a motorinei, unde logistica și așa în sine este foarte, foarte scumpă. Ca să înțelegeți cât de scumpă este logistica, dintr-un preț la grâu de 202 de euro, livrat în Portul Constanța, doar logistica costă 70 de euro. Vă dați seama? Eu mă întreb: atunci când va veni acest coridor, în afară de faptul că avem riscul să mai rămână careva cereale prin Republica Moldova și să ne facă, Doamne ferește, de proveniență moldovenească, iar când o să ajungă la partenerii noștri din România, vorbim de industria prelucrătoare, nu de Portul Constanța, avem șanse mari să primim refuzuri, să primim undă roșie și atunci ne-am compromis ca țară care exportă materie primă în UE”.
Ivanov susține că riscurile nu țin doar de piața internă, ci și de relația comercială a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, în condițiile în care o parte importantă a exporturilor agricole moldovenești ajunge în industria de procesare europeană.
„Pentru că trebuie să recunoaștem și trebuie să punctăm că, față de Ucraina, Republica Moldova exportă materie primă industriei din Europa. Dacă Ucraina folosește Uniunea Europeană, în linii mari, preponderent pentru a folosi porturile, noi încă avem norocul să vindem către industria prelucrătoare. Dacă ni se pune licențierea, dacă noi nu vom dovedi că suntem capabili să controlăm, să gestionăm această criză, avem șanse foarte mari să o dăm în bară. Pe termen lung, chiar dacă totul decurge ideal, agricultorul va pierde foarte mult, iar dacă pierde agricultorul, ne vom trezi iarăși cu instabilități, ne vom trezi cu subîncasări la nivelul bugetului de stat, pentru că noi deja avem 2 miliarde de lei subîncasări din cauza faptului că agricultorii, nefiind viabili economic, au importat mai puține inputuri în anul 2026. Vorbim de îngrășăminte, vorbim și de alte cheltuieli”, a menționat deputatul.
O altă preocupare exprimată de deputat vizează următoarea recoltă de floarea-soarelui și efectul pe care un flux suplimentar de marfă ucraineană l-ar putea avea asupra exporturilor moldovenești.
„Concomitent cu treaba asta, sunt foarte multe semne de întrebare în ceea ce ține de următoarea roadă, și anume floarea-soarelui, care reprezintă o cotă foarte mare de export. Și, din cauza acestui coridor, din cauza apariției fluxului ăsta mare și a oportunității de a căuta din altă parte o altă marfă, am avut un an bun și chiar speram să venim pe linia de plutire ca agricultură și, automat, când agricultura este pe linia de plutire, în sensul bun al cuvântului, adică nu avem datorii, ci devenim cât de cât profitabili, statul profită de pe urma asta. Cifrele vorbesc de la sine. În 2021, când ponderea agriculturii a fost de 12%, am avut și creștere economică. Atunci când agricultura a suferit în anii 2024-2025, am văzut că am avut o creștere a PIB de 0,0001. Este foarte grav. Toate deciziile nu se iau, din păcate, măcar cu președinții comisiilor, dar cel mai important nu cu președinții comisiilor, ci cu sistemul agricol, adică fermieri, asociații și așa mai departe”.
