Sectorul apicol din Republica Moldova se află în declin. Prețul de export al mierii de albine nu acoperă costul de producere. Dacă anul trecut un kilogram de miere putea fi comercializat cu 3 euro, în prezent, albinarii nu pot obține mai mult de 2 euro. Odată cu scăderea prețurilor, s-a diminuat și cantitatea de miere exportată. Specialiștii estimează că această tendință negativă ar putea persista pentru încă 2-3 ani, ceea ce pune sub semnul întrebării viitorul apiculturii în Republica Moldova.
Ion Maxim: „Sectorul apicol se află într-o situație extrem de complicată”
Directorul executiv al Asociației Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim, susține că toți cei care au investit în apicultură se confruntă acum cu prețuri joase, fiind nevoiți să adapteze strategia și să ajusteze cheltuielile pentru a supraviețui.
„Sectorul apicol se află într-o situație extrem de complicată. Producția de miere din acest an este mai mică în comparație cu anul trecut, situându-se în jur de 4.000 de tone. Practic, aproape întreaga cantitate de miere colectată se află în stoc, fără a avea un preț de vânzare care să compenseze investițiile efectuate. Importatorii oferă prețuri extrem de reduse, ceea ce a condus la situația în care mulți apicultori s-au văzut obligați să vândă echipamentele folosite în apicultură, iar alții să renunțe complet la activitatea de apicultură. Din anul 2017 și până în prezent, am observat o scădere constantă a cantității de miere exportate. În 2022, am exportat doar 3.350 de tone. Din păcate, pare că anul acesta nu vom atinge nici măcar cifra de 2.000 de tone”, a declarat Ion Maxim.
O altă problemă cu care se confruntă apicultorii este legată de agricultura intensivă și efectele pesticidelelor asupra plantelor și albinelor.
„Studiile internaționale demonstrează faptul că pesticidele, fiind aplicate pe plante, nu se pierd, dar ajung în pământ, iar următoarele generații de plante continuă să le asimileze pentru vreo 4-5 ani. Noi încercăm prin sistemul informațional BeeProtect, ca să fie anunțată perioada atunci când se aplică acestea. Dacă va fi o conlucrare prietenească între agricultor și apicultor, atunci cu siguranță că o să înregistrăm progrese”, a susține Ion Maxim.
Directorul ANARM a subliniat, de asemenea, diferențele în preferințele consumatorilor europeni pentru mierea de tei și salcâm. Deși mierea de tei este mai scumpă, europenii nu o preferă. Iar în ceea ce privește mierea de salcâm, mai sunt rezerve de anul trecut. Mai ales că după pandemie și din cauza crizei economice s-a micșorat consumul de miere.
„A fost o teamă la angroșiștii mari din cauza pandemiei, în 2020-2021 au cumpărat cantități mari de miere din China, America Latină. Mai mult de atât, de un an s-a deschis piașa UE fără taxe pentru mierea din Ucraina. Este un actor principal, pentru că produce 60-70 de mii de tone, spre deosebire de noi, care producem 7.000. Ei tot nu au taxe de export și o dau la prețuri mici de 40-45 de hrivne, la prețul de azi ar fi 20-21 de lei. Pentru ei e avantajos să vândă astfel, întrucât prețul de cost al unui kg de miere este mai mic decât la noi, fiindcă zahărul folosit pentru sirop este mai ieftin decât la noi. Nemaivorbind de faptul că Ucraina produse utilajele necesare pentru sectorul apicol, care comparativ cu cele importate de noi sunt mult mai ieftine. În prezent, rezervele de miere de pe piețele externe reprezintă o provocare suplimentară pentru apicultorii autohtoni”, a punctat Maxim.
Vitalie Popa: „Apicultura se află pe muchie de cuțit”
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova, Vitalie Popa, este de părere că această tendință negativă privind scăderea prețurilor la miere ar putea dura 2-3 ani. Potrivit lui, printre cauzele care au generat un interes mai redus pentru acest produs sunt pandemia și criza economică.
„Apicultura se află pe muchie de cuțit, confruntându-se cu provocări semnificative. Anul acesta este unul dificil, care este pe muchie de cuțit. Suntem puși în fața întrebării de a fi sau nu a fi mai departe apicultura, pentru că noi avem o cădere totală de preț, dar nici cerere la miere nu avem. Pentru că după pandemie, ne-am confruntat și în continuare înregistrăm o criză economică. Iar noi înțelegem că acest produs poate fi ușor înlocuit, prin urmare avem o reducere a consumului la nivel global”, a punctat acesta.
Totodată, printre factorii care contribuie la această problemă, există și alte aspecte care schimbă radical perspectiva industriei apiculturii, mai ales în ceea ce privește vânzarea produselor apicole. O anchetă a Comisiei Europene a dezvăluit că aproape jumătate din mierea importată nu este 100% naturală. Mostrele prelevate din 18 țări arată că borcanele conțin mai degrabă un amestec cu sirop de zahăr, un tertip folosit de importatori ca să scadă prețul mierii.
„Consumul de miere în Europa este în creștere, dar în același timp, se constantă deficiență de miere. Pentru a compensa această lipsă, se importa miere din Argentina, terțe țări cu produs de înaltă calitate, precum Ucraina și China. Cu toate acestea, mierea din China era cel mai puțin întrebată din cauza calității. Acum însă, observăm că unii indivizi recurg la amestecuri, nu doar în ceea ce privește mierea europeană, ci și mierea provenită din țări terțe sau chiar din China. Putem spune că chiar și mierea care cu originea Ucraina este de fapt amestecată cu cea chinezească. Acest lucru afectează negativ apicultorii care depun eforturi pentru a produce miere de calitate, dar pierd din piață din cauza falsurilor de miere care sunt promovate în mod agresiv de marile rețele de magazine în scopul obținerii de profituri”, punctează președintele Asociației.
Într-o încercare de a stopa falsurile, Uniunea Europeană pregătește reguli stricte privind etichetarea mierii, ceea ce include țara de originea și proporțiile amestecurilor de miere. Aceste rigori ar putea demasca faptul că ani l-a rând, unii traderi au recurs la falsificări și au influențat piața.
„Toate aceste măsuri au fost concepute cu scopul de a asigura transparență pentru consumatori. Este acum obligatoriu ca etichetele să furnizeze informații precise cu privire la tipul de miere conținut într-un borcan. Cu toate acestea, în ciuda acestor beneficii evidente pentru consumatori, apicultorii se confruntă cu incertitudini cu privire la viitor. Partenerii lor comerciali mari sunt dispuși să riște pierderea contractelor cu supermarketurile din cauza temerilor legate de modificările în metodele de testare a mierii, menite să combată fraudele. Iar noi, apicultorii onești suntem într-o situație delicată, fără o soluție simplă. În Republica Moldova, puterea de cumpărare este mai mică decât în Uniunea Europeană, iar consumul este mai redus. Prin urmare, din cele 5.000 de tone de miere pe care le producem, doar 1.000 de tone pot fi consumate pe piața internă, restul trebuie să fie exportate”, mai punctează Vitalie Popa.
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova susține că în acest an nici 15% din recolta din 2023 nu a fost exportată, iar alte contracte nu se prevăd. Prețurile oferite nu acoperă costurile suportate de apicultori.
„Compania noastră are un contract cu un partener de mai mulți ani care ne-a informat încă din vară că ne va cumpăra doar o mică cantitate pentru a susține apicultorii și a-i ajuta să evite falimentul. La expoziția ANUGA din Germania am încercat să discutăm și să obținem volume mai mari, dar nu am avut succes, dimpotrivă, ni s-a comunicat că prețurile scad cu 15 cenți. Stocăm mierea în așteptarea unor îmbunătățiri, dar am exportat doar 3 camioane și acest proces merge foarte încet, cu doar două camioane pe lună. Trebuie să eficientizăm costurile și să ajungem la investiții optime, pentru că nu o să avem de unde să le recuperăm”, menționează Vitalie Popa.
Apicultorii cer sprijin din partea statului
În perioada 7-11 octombrie în Germania, a avut loc expoziția internațională Anuga unde au participat trei producători de miere. Comparativ cu anii anteriori, când apicultorii reveneau cu contracte semnate după întâlnirile cu marii cumpărători de miere interesați de produs, situația s-a modificat în acest an.
Reprezentanții sectorului susțin că majoritatea dintre cumpărători nu doresc să achiziționeze cantități mari de miere, se tem de scăderea prețului și mai mult, iar ambalatorii mari spun că mai dispun de rezerve.
„Prețurile sunt scăzute și cererea este limitată. Mai mult de atât, nu avem nici contracte de export. Dacă vorbim de mierea polifloră, cumpărătorii sunt dispuși să o achiziționeze la un preț similar cu cel al mierii din Ucraina, în intervalul de 1,60 euro până la 1,70 euro pentru livrare în Europa, în comparație cu prețul de 3 euro din anul precedent. Pierderile sunt semnificative și nu avem practic deloc profit. Pentru a remedia situația, ar fi nevoie de sprijin din partea statului, sub forma subvențiilor pentru export”, susține Nicanor Negru, directorul companiei Regina Naturii.
Apicultorul Grigore Popa atribuie scăderea prețului mierii de export la criza energetică, economică și pandemia deoarece acestea au afectat puterea de cumpărare. El subliniază că pentru mulți consumatori, mierea nu reprezintă un produs de primă necesitate. Din cauza scăderii veniturilor, oamenii sunt constrânși să opteze pentru produsele pe care și le permit.
„Anul trecut, am exportat aproximativ o mie de tone de miere partenerului nostru din Italia. Însă în acest an, volumul de export s-a redus la doar 250 de tone, adică de patru ori mai puțin. Această scădere se datorează faptului că partenerul nostru are depozitul plin cu producția acumulată în anul precedent”, a subliniat el.
Vladimir Bolea: „Nu putem acorda subvenții directe în apicultură”
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vladimir Bolea, recunoaște dificultățile cu care se confruntă apicultorii și îi îndeamnă să revizuiască metoda de export.
„Suntem conștienți de concurența acerbă din sectorul apicol. Este necesar să sprijinim apicultorii prin promovarea colaborării și trecerea de la exportul în vrac la exporturi de cantități mai mici, ambalate, pentru a adăuga valoare produselor lor și pentru a putea rămâne competitivi”, spune oficialul.
În ceea ce privește subvențiile directe în zootehnie, Vladimir Bolea afirmă că sectorul apicol nu va beneficia de plăți directe per kilogram de miere, dar apicultorii pot beneficia de alte măsuri de susținere din partea statului.
„Deși avem Regulamentul privind plățile directe, ne concentrăm asupra produselor strategice, precum laptele și carnea, pentru că există deficit și probleme în asigurarea securității alimentare în Republica Moldova. Prioritatea noastră este să dezvoltăm industria laptelui, astfel încât să avem măcar 40% din consumul intern acoperit de producția locală. În ceea ce privește apicultura, nu putem să introducem subvenții per kilogram de miere. Trebuie să găsim alte mecanisme de sprijin. Prima etapă este asocierea apicultorilor, iar apoi putem discuta despre alte posibilități”, afirmă ministrul.
Unde exportăm și ce tipuri de miere
Până în anul 2022, apicultorii din Republica Moldova au exportat miere în 25 de țări, dar acest proces a fost unul plin de provocări. Există piețe tradiționale în care exportă constant, precum Germania, Italia, Franța, Cehia și Macedonia, dar sunt și piețe care după doi ani nu oferă perspective.
„Ne angajăm să menținem calitatea produselor noastre. Avem speranța că vom reuși să identificăm nișa potrivită. Actualmente, piața trece printr-o perioadă de schimbare, în care majoritatea participanților par să aștepte ca vremurile dificile să treacă înainte de a se reimplica activ. Deși există șanse că situația să se amelioreze în următorii doi ani, estimăm că va fi complicat până în 2025-2026. Au existat încercări pe piețe noi, cum ar fi Japonia, care părea promițătoare, dar după doi ani am înțeles că nu există perspectivă. La fel s-a întâmplat și cu Cipru, în cazul mierii de tei am avut inițial succes, dar apoi cererea a scăzut. În prezent, facem încercări de export în Canada și SUA cu miere ambalată, dar volumele sunt mici. Încercăm, de asemenea, să ne extindem în Suedia și Finlanda, dar acestea sunt piețe în stadii incipiente, cu semne promițătoare, dar incertitudini pe termen lung. Suntem martorii unei piețe într-o schimbare continuă, fără a exista complexitate, și suntem conștienți că apariția unor concurenți, cum ar fi Ucraina, poate duce la pierderea unor segmente de piață. Partenerii noștri sunt interesați de volume mai mari și prețuri mai mici”, explică Vitalie Popa.
Țara noastră exportă două categorii principale de miere: monofloră și polifloră. În cazuri rare, albinarii au contracte pentru mierea de rapiță sau mierea de tei, când se înregistrează an cu un cules bun. În majoritatea situațiilor, mierea de salcâm este inclusă în categoria mierii de mai, deoarece conține și alte tipuri de polen și nu corespunde criteriilor pentru a fi considerată miere monofloră. În prezent, prețurile de export pentru aceste tipuri de miere sunt în jur de 3 euro pentru mierea de mai, aproximativ 4 euro pentru mierea de salcâm, cu potențiale variații până la 4,5 euro.
„Mierea de salcâm este cea mai scumpă și, în unii ani a atins 6 euro sau chiar mai mult, dar în prezent se vinde cu 4,5 euro pe kilogram, livrată la destinație. Rapița și teiul au prețuri puțin mai mari decât mierea polifloră, dar sunt produse mai specifice, care nu sunt întotdeauna la mare căutare, în special în rândul consumatorilor europeni, care nu le preferă în mod constant. Pentru mierea de tei nu avem o piață stabilă pentru că niciodată nu avem garanții că o vom putea livra”, subliniază expertul.
Competiția pe piață nu se bazează pe volume mari, ci pe calitate și diversitate. Astfel, albinarii moldoveni se concentrează pe sortimente variate și stabile, precum mierea de salcâm, de tei sau de lavandă, dar calitatea este cea care face diferența.
„Suntem conștienți că, în calitate de o țară mică, cu un număr redus de apicultori, nu putem concura la nivel de volume. Prin urmare, ne unim forțele prin intermediul calității. Trebuie să oferim miere cu parametri gustativi și fizico-chimici impecabili, fără reziduuri, astfel încât cumpărătorii să înțeleagă de ce merită să plătească un preț mai mare pentru produsul nostru. Facem degustări, iar partenerii care achiziționează din Ucraina pot observa diferența, deși sunt interesați să ofere prețuri mai mici”, mai punctează expertul.
De ce ucrainenii vând mierea la prețuri mai mici?
Președintele Asociației Exportatorilor de Produse Apicole din Republica Moldova subliniază două motive principale. Primul este presiunea economică și financiară în Ucraina, unde apicultorii se găsesc adesea în situații dificile și sunt obligați să vândă mierea la prețuri reduse pentru a face față unor eventuale dificultăți financiare legate de evoluția conflictului armat din regiune. Al doilea motiv este fluxul semnificativ de miere falsificată din China, care este amestecată cu mierea ucraineană și vândută la prețuri reduse.
„Acesta este contextul în care luptăm, dar falsurile au fost întotdeauna tentante pentru mulți, care preferă să achiziționeze produse mai ieftine și să obțină profituri mai mari decât să investească în producția calitativă și promovarea acesteia”, a conchis Vitalie Popa.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
