Suprafața cultivată cu soia în Republica Moldova rămâne redusă, iar în ultimii ani aceasta s-a micșorat până la aproximativ 20 de mii de hectare. În același timp, sectorul se confruntă cu presiuni climatice și costuri de producție în creștere. Aceste subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotundă „Context regional și perspective de dezvoltare a sectorului de soia în Republica Moldova”, eveniment dedicat evaluării situației actuale și definirii direcțiilor de dezvoltare pe termen mediu și lung, organizată de Donau Soja.
Ela Malai, directoarea Donau Soja Sucursala din Republica Moldova a prezentat principalele evoluții și provocări care influențează dezvoltarea sectorului de soia din Republica Moldova, subliniind atât rolul agronomic al culturii, cât și presiunile climatice și economice care afectează producția.
„Soia rămâne o cultură importantă pentru agricultura Republicii Moldova, în special prin rolul pe care îl are în rotația culturilor. Atunci când este inclusă în asolament, randamentul culturilor prășitoare și al cerealelor crește semnificativ. Un avantaj important este și capacitatea plantei de a fixa azotul atmosferic, ceea ce contribuie la îmbunătățirea fertilității solului și la reducerea necesarului de îngrășăminte minerale. În același timp, sectorul se confruntă cu provocări serioase. Schimbările climatice aduc precipitații neregulate, secetă și temperaturi ridicate în perioadele critice de dezvoltare a plantelor, ceea ce afectează randamentul. În aceste condiții, agricultura trebuie să devină mai flexibilă, iar fermierii trebuie să adapteze tehnologiile și strategiile de producție de la un sezon la altul. Pe lângă provocările agronomice, există și dificultăți economice și instituționale. Costurile de producție cresc, iar prețurile nu sunt întotdeauna suficient de motivante pentru fermieri. De asemenea, este nevoie de o cooperare mai bună între producători și cumpărători și de un transfer mai eficient de cunoștințe către fermieri. În contextul schimbărilor climatice, menținerea producției locale va depinde de capacitatea sectorului de a acționa coordonat și de a investi în sănătatea solului, gestionarea apei și tehnologiile moderne.”
Noile reguli europene pot schimba piața globală a soiei
Evoluțiile recente din Uniunea Europeană ar putea schimba semnificativ modul în care se desfășoară comerțul internațional cu soia. Volodymyr Pugachov, director regional Donau Soja pentru Europa de Est (Ucraina), a vorbit despre rolul important al UE în această piață și despre noile reguli care ar putea influența fluxurile comerciale și producția în regiune.
„Uniunea Europeană rămâne un actor major pe piața globală a soiei, fiind un consumator foarte mare, dar în același timp dependent de importuri. Această situație creează oportunități pentru țările din apropiere, inclusiv pentru producătorii din Europa de Est. În același timp însă, cadrul legislativ european se schimbă. Regulamentul privind produsele asociate defrișărilor (EUDR) introduce cerințe mult mai stricte privind trasabilitatea și dovada originii culturilor. Aceste reguli vor influența comerțul internațional cu soia. În paralel, la nivelul UE se discută și despre posibilitatea limitării utilizării uleiului de soia în producția de biocombustibili. O asemenea decizie ar putea reduce cererea și ar avea consecințe pentru producătorii europeni. Din acest motiv, organizația Donau Soja este implicată activ în dialogul cu instituțiile europene pentru a preveni adoptarea unor măsuri care ar putea afecta sectorul”, a declarat Pugachov.
Subvențiile și accesul la genetică – instrumente pentru sprijinirea fermierilor
La eveniment au participat și autoritățile statului. Grigore Baltag, șef al Direcției produse de origine vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a vorbit despre importanța economică a culturii de soia și despre instrumentele de sprijin disponibile pentru fermieri.
„Trebuie să privim cultura de soia nu doar prin prisma randamentului, ci și a rentabilității economice. De multe ori, fermierii obțin producții bune, dar rezultatele economice nu sunt întotdeauna cele așteptate. Costurile de producție și condițiile de piață influențează în mod direct profitabilitatea acestei culturi. Chiar dacă suprafețele și producția fluctuează de la un an la altul, cei care cultivă soia cunosc importanța ei pentru sectorul zootehnic. Aproximativ 20% din rația alimentară a porcinelor și păsărilor este reprezentată de produse pe bază de soia, ceea ce face ca această cultură să fie esențială pentru lanțul agroalimentar. Ministerul Agriculturii încearcă să susțină fermierii prin instrumentele de politică agricolă disponibile. În paralel, ministerul a facilitat accesul fermierilor la genetică performantă. Fermierii pot importa semințe înregistrate în catalogul Uniunii Europene atât pentru multiplicare, cât și pentru utilizare directă în producție. De asemenea, cadrul normativ privind comercializarea semințelor oleaginoase a fost ajustat pentru a asigura un sistem mai eficient de producere și distribuire a materialului semincer.”
Principalul mecanism rămâne subvenționarea. În prezent, prin subvenționarea complementară, fermierii pot beneficia de aproximativ 2.000 de lei pe hectar pentru această cultură. În perspectiva noului sistem de sprijin, pentru culturile leguminoase pentru boabe, inclusiv soia, este analizată introducerea unor plăți directe la hectar care ar putea ajunge până la 3.000 de lei pe hectar, în funcție de randament.
Potrivit Dianei Coșalîc, directoare adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA), în anul 2025, 5 fermieri au beneficiat în total de sprijin financiar în sumă de 214,9 mii lei pentru cultivarea a 60 ha la cultura de soia (6300 kg semințe).
„Mărimea sprijinului financiar se acordă în scopul implementării practicilor de eficiență energetică prin diminuarea impactului administrării fertilizanților în sol, menținerea structurii și sporirea fertilității solului, precum și pentru reducerea fluxului de CO₂ din sol și se calculează sub formă de compensație în proporție de 50%, dar nu mai mult de 2.000 de lei din valoarea semințelor autohtone de leguminoase pentru boabe, precum: năut, mazăre, fasole, bob, linte și soia, conform normelor de însămânțare recomandabile pe ha”.
Trasabilitatea și controlul produselor modificate genetic
Aliona Castraveț, directoare generală adjunctă interimară a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), a prezentat rezultatele monitorizării privind produsele modificate genetic și importanța respectării cadrului legal pentru asigurarea trasabilității.
„Trebuie menționat că pe piața Republicii Moldova nu este interzisă utilizarea furajelor care conțin produse modificate genetic. Totuși, operatorii care desfășoară această activitate sunt obligați să obțină o autorizație de la Agenția de Mediu. În prezent efectuăm o monitorizare continuă a pieței și verificăm trasabilitatea produselor care ajung în circuitul comercial. Până în acest moment au fost confirmate doar două cazuri identificate în urma controalelor.”
Necesitatea consolidării lanțului valoric în sectorul soiei
Cultivator de soia de mai mulți ani în nordul Republicii Moldova, Roman Tabarcea a adus în discuție experiența din teren și rolul pe care această cultură îl are atât în rotația culturilor, cât și în aprovizionarea sectorului zootehnic.
„Cea mai mare provocare pentru noi rămân condițiile climatice. În multe situații acestea reduc recolta și influențează randamentul. Totuși, trebuie să analizăm cultura de soia și din perspectiva beneficiilor pe care le aduce în asolament. În zona de nord a țării, aproximativ 60% din suprafața cultivată cu soia se află în raionul Briceni. Alte suprafețe importante sunt în raioanele Ocnița, Edineț și Rîșcani. În această regiune soia oferă un randament mai bun decât mazărea și are un efect benefic asupra culturilor care urmează în rotație. Un alt aspect important este că producția se valorifică în principal pe piața internă. În Republica Moldova există un deficit de soia, iar producția locală acoperă doar o parte din necesarul sectorului zootehnic. Restul volumelor sunt importate din Ucraina și din România. În același timp, pe piață ajung și produse provenite din America de Sud, ceea ce arată dependența de importuri. Fără cultura de soia, sectorul zootehnic ar avea dificultăți serioase, iar importul de șrot de soia este esențial pentru menținerea producției. Personal cultiv soia și colectez producția din regiune pentru a o livra procesatorilor din Republica Moldova”.
Din perspectiva industriei de procesare, Țurcanu Oleg, administratorul companiei SC „Olseg-VT” SRL, a evidențiat dificultățile cu care se confruntă procesatorii în condițiile unui deficit de materie primă pe piața locală.
„Compania noastră procesează boabe de soia, iar problema principală este lipsa materiei prime. În acest an agricultorii nu au reușit să cultive suficientă soia, iar acest lucru afectează direct activitatea procesatorilor. În trecut colectam soia din mai multe raioane, inclusiv din Sîngerei, Florești și Fălești. În prezent zona de colectare s-a restrâns considerabil, iar producția provine în principal din nordul extrem al țării. O altă problemă este presiunea concurențială din partea Ucrainei. Acolo a fost introdusă o taxă de 10% pentru exportul boabelor de soia către Republica Moldova, în timp ce pentru șrotul și uleiul de soia această taxă nu se aplică. Această situație creează un avantaj pentru procesatorii din Ucraina și reduce competitivitatea procesatorilor din Republica Moldova. Dacă această situație va continua, ar trebui analizate măsuri similare pentru produsele procesate importate. Noi avem capacitatea tehnologică de a produce șrot și ulei de soia la un nivel bun, dar depindem de disponibilitatea materiei prime. Fără suficientă soia locală, dezvoltarea sectorului de procesare este limitată”.
Balanța comercială a soiei în Republica Moldova
Necesitățile interne ale sectorului zootehnic depășesc cu mult potențialul actual de producție. Pentru fabricarea șrotului de soia, Republica Moldova are nevoie anual de minimum 100–120 de mii de tone de materie primă, în timp ce producția internă poate acoperi cel mult 50% din necesar, susține Iurie Rija, director executiv al Asociației „Agrocereale”.
„Decalajul structural între ofertă și cerere pune în evidență statutul țării de importator net și conturează un potențial de extindere a suprafețelor cultivate cu soia, mai ales când există o cerere stabilă din partea sectorului zootehnic și un interes pentru rotații agricole. Analiza fluxurilor de import ale boabelor de soia în Republica Moldova arată o schimbare structural în anul 2025. Dacă în 2024 au fost importate 34.896 tone de soia, în 2025 volumul s-a prăbușit la doar 5 223 tone, ce înseamnă o scădere de 6,7 ori într-un singur an. Importurile active de boabe de soia în R. Moldova au avut loc în principal până în luna iulie 2025. Din septembrie 2025, moment în care Ucraina – principalul furnizor de soia pentru Republica Moldova – a introdus taxa de 10% la exportul de soia și rapiță, fluxurile comerciale s-au redus. Din august până în noiembrie nu a fost importată deloc soia în Republica Moldova. La noile condiții fiscale, achizițiile au devenit necompetitive pentru procesatorii locali. Abia din decembrie 2025 au început importuri punctate, în condițiile în care exportatorul din Ucraina a achitat taxa de 10%, cost care inevitabil s-a reflectat în prețul final. În perioada 1 ianuarie- 6 martie 2026 s-au important 1 599 de tone (totul de un singur operator)”.
Recomandări pentru fermieri
Andrei Zbancă, consultant agrobusiness, a venit cu recomandări practice pentru fermieri pentru monitorizarea costurilor la producerea soiei în Republica Moldova pentru anul 2026:
- Planificarea și evidența costurilor de producție prin monitorizarea cheltuielilor pentru fertilizanți, pesticide, combustibil și lucrări agricole.
Timpul optim – este crucial - Aplicarea tehnologiilor eficiente (rotația culturilor, soiuri adaptate secetei, management integrat al buruienilor) pentru reducerea consumului de inputuri.
- Colectarea de date, analiza și luarea corectă a deciziilor – cheia succesului!
- Utilizarea eficientă a resurselor prin optimizarea dozelor de fertilizare și tratamente fitosanitare pe baza analizelor de sol.
Analiza solului – decizii eficiente de aplicare! - Monitorizarea pieței și a prețurilor la inputuri și la producția de soia pentru a lua decizii economice corecte privind momentul vânzării.
Putere în acțiune!! - Accesarea programelor de sprijin și consultanță agricolă pentru reducerea riscurilor financiare și îmbunătățirea managementului fermei.
În cadrul evenimentului au fost evidențiate mai multe direcții considerate importante pentru dezvoltarea sectorului de soia din Republica Moldova. Printre acestea se numără adaptarea producției la schimbările climatice, investițiile în tehnologii moderne și gestionarea mai eficientă a resurselor de apă și sol.
Participanții au subliniat, de asemenea, necesitatea consolidării lanțului valoric, dezvoltarea capacităților de procesare și creșterea valorii adăugate la nivel local. Integrarea mai bună a fermierilor cu procesatorii și menținerea alinierii la cerințele pieței europene au fost menționate ca elemente esențiale pentru creșterea competitivității sectorului.
