Republica Moldova tot mai frecvent înregistrează fenomene climatice nefavorabile, caracterizate, în special, prin temperaturi ridicate. Anual cad tot mai puține precipitații, iar cel mai grav este în zona de sud a țării. Însă, impactul dezastruos este simțit semnificativ nu atât din cauza fenomenelor naturale care au loc, dar al oamenilor, care refuză să implementeze măsuri pentru atenuarea efectelor negative.
„Noi folosim doar 0,5% din toată apa care este disponibilă anual pentru Republica Moldova. Noi trebuie să ne consolidăm capacitățile de captare și utilizare a apei disponibile, să creștem de 20 de ori intensitatea de utilizare a acestei ape în agricultură”, a declarat expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
Pornind analiza sa de producția agricolă globală pe care o înregistrează Republica Moldova, Veaceslav Ioniță susține că ceea ce a influențat scăderea ei în ultimii ani sunt condițiile climatice negative. Dacă în 2021 producția agricolă globală a totalizat 48,4 mlrd/lei, în 2022/2024 – 41 mlrd/lei, atunci în 2024 este prognozat să fie de 45,3 mlrd/lei.
„Agricultorii au spus deja că de când activează ei nu au avut așa an de bun ca 2021. Cu părere de rău, cred că nici nu vor avea în viitorul apropiat. Anul acesta se prognoza să fie unul bun, dar, după mine, situația va fi și în acest an destul de complicată. În 2024 producția agricolă globală va fi circa 90% din nivelul anului 2021. Factorii care influențează acest lucru este seceta și alte tipuri de condiții climatice”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând cantitatea medie anuală de precipitații, expertul a declarat că în perioada 2002/2004 în partea de nord a țării au căzut 570 mm de apă, iar la sud-436 mm. Între 2020/2023 – nord-520 mm, iar la sud-423 mm.
„În Republica Moldova, în ultimii zece ani a plouat cu 10% mai puțin decât acum douăzeci de ani. La sud cantitatea de precipitații este cu 20% mai mică decât în restul țării”, a declarat expertul.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, având în față deja câțiva ani de secetă se constată că problema nu este în condițiile climaterice, dar în oameni, care nu întreprind măsuri pentru a atenua efectele negative provocate de acestea.
„Problema agriculturii din Republica Moldova nu sunt condițiile meteo, nu seceta, dar faptul că nu se răspunde la secetă cu dezvoltarea sistemelor de irigare”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.
Vorbind despre suprafețele irigate, economistul a afirmat că în 1980 în Moldova erau 280 de mii de hectare (mii/ha) cu sisteme de irigare. În 1990 – 292 mii/ha; 1995 – 309 mii/ha; 2000 – 302 mii/ha; 2010 – 228,3 mii/ha; 2020 – 222,2 mii/ha; iar în 2023 – 216,1 mii/ha.
„Estimăm că 25 mii/ha sau 10% dintre suprafețele agricole, care au sisteme de irigare, sunt irigate astăzi. Circa 1% din suprafața agricolă a țării”, a afirmat economistul.
Despre cantitatea de apă utilizată pentru irigare, analistul economic a menționat că în 1980 s-au utilizat 643 de milioane de metri cubi (mln/m³). În 1990 – 898 mln/m³; 1995 – 402 mln/m³; 2000 – 50 mln/m³; 2010 – 43 mln/m³; 2020 – 50 mln/m³; 2023 – 18 mln/m³.
„Republica Moldova anual utilizează 800 mln/m³ de apă, iar pentru irigare ajung 5% din acești 800 mln/m³. În prezent, în Republica Moldova, intensitatea de irigare este de 20 de ori mai mică decât a fost cândva”, a menționat analistul economic.
Cu referire la cantitatea de apă disponibilă anual și cea utilizată efectiv, economistul spune că Republica Moldova dispune anual de 6340 m³/ha de apă regenerabilă și are doar 28 m³/ha de apă real utilizată. România dispune anual de 23582 m³/ha de apă regenerabilă și are 276 m³/ha de apă real utilizată. Ucraina dispune anual de 5189 m³/ha de apă regenerabilă și are 90 m³/ha de apă real utilizată.
„Din cantitatea de apă pe care o are anual Republica Moldova se folosește mai puțin de jumătate de procent. 99,5% nu este folosită, se duce pe apa sâmbetei. Din totalul de apă regenerabilă anual, Republica Moldova consumă în agricultură 0,45%; România – 1,17%; iar Ucraina – 1,75%”, spune economistul.
