- prune – de la 15.000 la 40.000 tone (+25.000 tone)
- struguri – de la 20.000 la 58.000 tone (+38.000 tone)
- mere - de la 40.000 la 80.000 tone (dublare)
- suc de struguri – de la 500 la 1.000 tone (dublare)
- cireșe – de la 1.500 la 3.000 tone (dublare)
- roșii – de la 2.000 la 4.000 tone (dublare)
- usturoi – de la 220 la 440 de tone (dublare)
Astfel, în perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite. În același timp, nu s-a exportat deloc usturoi, roșii și suc de struguri.
Expertul în politici agricole de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, a spus că, decizia de a majora cotele de export în UE pentru cele șapte produse, a fost, mai degrabă, „un credit de încredere” din partea statelor europene pentru R. Moldova, luând în considerare starea economiei și, în general, situația din regiune.
„De ce nu au fost acoperite cotele respective? Sunt o mulțime de întrebări la care trebuie să răspundem. În primul rând, este posibil ca această situație să fie influențată de nivelul de competitivitate al producției locale. În al doilea rând, ar putea fi vorba de lipsa de interes și necunoașterea multor moldoveni că există posibilitatea de a vinde niște produse pe o piață stabilă și sigură. În al treilea rând, este vorba de situația în ansamblu din agricultura din R. Moldova”, a precizat expertul.
Totuși, acesta consideră că, în timp, volumele vor crește.
„Când producătorii locali vor vedea că există niște avantaje foarte clare pentru a produce și a livra pe piața europeană, atunci lucrurile se vor schimba. Eu cred că acea încredere pe care o vedem acum trebuie să fie acoperită nu cu loialitate, dar cu fapte”, a spus Chivriga.
Potrivit acestuia, producătorii trebuie să fie informați despre avantajele exportului în UE și trebuie să fie ghidați pentru a livra produsele moldovenești pe această piață, iar instituțiile de stat, asociațiile de profil și unele ONG-uri ar trebuie să se implice mai mult în acest proces.
În ceea ce ține de faptul că nu au avut loc deloc exporturi de roșii, usturoi și suc de struguri, Viorel Chivriga a remarcat că Republica Moldova „importă cu duiumul” roșii și usturoi.
„E vorba și de importurile de usturoi din China, care arată că producția locală nu este competitivă nici pe piața internă. Sunt temeri că nu vom avea posibilități de a exporta în curând aceste produse, atâta timp cât nu rezolvăm problemele legate de irigarea în agricultură, care este un impediment foarte mare în producere. De asemenea, imputurile trebuie să fie ieftine, pentru a lăsa loc pentru creșterea competitivității”, consideră expertul.
Câte vinuri, fructe și legume exportă R. Moldova în Est și cât de util mai este acordul de liber schimb cu CSI?
O soluție ar fi să fie acordată o atenție deosebită raioanelor unde existau tradiții în cultivarea roșiilor sau usturoiului, pentru a dezvolta activitatea respectivă.
„Aceasta va avea un rol determinant pentru agricultori de a-și mări producția, pentru a crește competitivitatea. Ulterior, aceștia vor lansa afaceri ancorate la comerțul internațional”, a menționat Viorel Chivriga.
R. Moldova și UE au semnat în 2014 un Acord de Asociere, care include și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, unde produsele și mărfurile moldovenești pot fi exportate fără taxe, cu excepția celor șapte produse pentru care comerțul a fost liberalizat temporar în iulie 2022.
Amintim că, din 1 august, cele șapte produse pot fi exportate fără taxe și în Marea Britanie.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
