Apicultorii susțin că în acest an a scăzut producția de miere cu 30 și 40%, variind de la o prisacă la alta. În ciuda acestei scăderi, starea generală a familiilor de albine este satisfăcătoare. Pregătirile pentru iarnă au inclus hrăniri suplimentare și completarea rezervelor pentru a evita întârzierile. De asemenea, unii apicultori au recurs la schimbarea reginelor. Orice întârziere în aplicarea acestor măsuri esențiale poate aduce riscuri în perioada rece a anului, subliniază directorul Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova (ANARM), Ion Maxim.
Seceta și căldurile excesive au avut un impact considerabil asupra producției de miere, făcând ca nectarul să devină lipicios la temperaturi ridicate. Depopulările se înregistrează în special la apicultorii care nu au avut cules și nu au intervenit corespunzător cu hrăniri.
„Prețul mierii nu s-a schimbat semnificativ: mierea polifloră se vinde între 24-27 de lei, cules la rapiță nu prea am înregistrat în acest an. Mierea de salcâm începe de la 50 de lei, mai sunt apicultori care au înregistrat și cantități de miere de tei în acest an. Până în prezent nu s-a exportat niciun kg de miere din recolta acestui an, dar anul trecut s-au exportat aproximativ 1.600 -1.700 de tone, iar stocurile din anii anteriori (2021-2023) sunt încă disponibile. Din păcate, avem doar câteva contracte mici. Urmează o expoziție importantă în Franța, unde sperăm să încheiem noi contracte”, susține Ion Maxim.
Directorul ANARM a punctat și despre competiția internațională, explicând că mierea polifloră din alte țări, precum România, Ungaria și Ucraina, se vinde cu prețuri mai mici datorită subvențiilor din partea statului și costurilor reduse de logistică.
„Cu părere de rău, din discuțiile cu partenerii din alte țări, România, Ungaria, Ucraina, poliflora o vând cu 3 euro, unde statul oferă 8% din preț la fiecare apicultor care realizează mierea către un procesator. La bulgari se dă 9%, statul compensează la preț, ei din start au o prioritate la export. Plus la asta logistica la ei e mai ieftină, nu au vamă, drumul e mai ieftin. Sunt niște factori care influențează mult,” a spus el.
Cum se descurcă apicultorii
Nadejda Ciudnaia administrează o prisacă cu 240 de familii de albine în raionul Strășeni, comuna Lozova. Anul apicol 2024 s-a dovedit a fi dificil din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile care au împiedicat valorificarea maximă a culesurilor principale din cauza decalajului de temperaturi. Totuși, familiile bine pregătite au reușit să facă față situației. În ceea ce privește piața, apicultoarea a menționat că, începând cu 2023, nu a vândut niciun kilogram de miere către angrosiști, având marfa în depozit, din cauza prețurilor extrem de joase.
„Prețul mierii de floarea-soarelui, care era în jur de 45-50 de lei per kilogram când am lansat afacerea în anul 2022, a scăzut acum la 23-25 de lei. Este evident că prețurile vor rămâne scăzute și anul viitor. Nu cred că angrosiiștii și exportatorii sunt principalii vinovați pentru această situație, cel mai probabil că și aceștia se confruntă cu probleme similare, dar pentru noi cu siguranță nu este avantajoasă producerea mierii autentice și comercializarea ulterioară a acesteia în regim angro.”, a declarat Nadejda.
Apicultoarea a subliniat câteva principii esențiale după care se ghidează pentru a face față provocărilor curente.
„Primul pas este intensificarea continuă a tehnologiei de producție. Trebuie să ne asigurăm că avem capacitatea de a produce minim 50 kg de miere per familie anual, chiar și în condiții meteo dificile. Altfel, activitatea pur și simplu nu va fi profitabilă”.
De asemenea, ea a subliniat importanța desfășurării activității bazate pe un plan de afaceri bine pus la punct pentru fiecare sezon în parte, care să includă toate cheltuielile și riscurile posibile. Diversificarea produselor apicole este considerată esențială.
„Trebuie să producem a gamă cât mai variată de miere pentru a atrage un spectru mai larg de clienți. În plus, ar trebui să includem și produse auxiliare cum ar fi polenul, păstură, propolisul și altele. O altă direcție de dezvoltare ar fi comercializarea familiilor și roiurilor de albine pentru toți doritorii de a practica acest hobby extrem de interesant” a explicat ea.
Un alt aspect important este dezvoltarea unui brand propriu și participarea la târguri și expoziții care sunt foarte numeroase în această perioadă.
„Este crucial să avem un brand propriu și să investim în promovarea acestuia. Participarea la târguri, expoziții precum și exportul, chiar și în cantități minime, sunt necesare pentru a ne extinde afacerea”, a adăugat apicultoarea.
Referitor la asocierile în apicultură, Nadejda Ciudnaia a fost rezervată: „Deși cunoaștem câteva istorii care aparent par a fi de succes, totuși la ziua de azi consider aceste procese ca fiind extrem de dificile în condițiile Republicii Moldova.”, a spus ea.
Apicultoarea a subliniat și importanța suportului financiar din partea statului.
„În ceea ce privește subvenționarea afacerilor apicole oficial înregistrate, este evident că suportul statului în prezent este unul destul de semnificativ. Totuși, apicultorii ar aprecia și câteva forme de sprijin suplimentare. Printre acestea ar putea fi compensarea cel puțin parțială pentru fermierii care apelează la serviciile de polenizare. Măsura respectivă cu siguranță ar accelera dezvoltarea acestui tip de seriviciu și ar permite apicultorilor să-și acopere cel puțin cheltuielile pentru logistica costisitoare în perioada pastoralului. Un alt instrument de susținere practicat în țările UE ar fi subvenționarea per kilogram de miere vândută sau per familie de albine. Oricare din aceste măsuri nu ar fi implementate, acestea cu siguranță ar contribui pozitiv la dezvoltarea sectorului”.
În ceea ce privește legislația, Nadejda Ciudnaia a subliniat necesitatea unor modificări în combaterea inducerii în eroare a consumatorilor finali: „Ar fi benefic să avem o legislație care să facă distincția clară între miere și produsele de miere. În multe țări, acest aspect este bine reglementat”.
