Pentru ziua de miercuri, 11 martie, benzina se scumpește cu 38 de bani – până la 25,20 lei/litru, iar motorina cu 71 de bani – până la 24,30 lei/litru. Economistul Veaceslav Ioniță susține că scumpirile recente la carburanți provoacă reacții emoționale în rândul populației, însă situația trebuie analizată prin prisma accesibilității reale, nu doar a prețului afișat la pompă. Potrivit acestuia, indicatorul corect este raportul dintre prețul benzinei și salariu, adică câtă benzină poate cumpăra o persoană dintr-un salariu mediu.
„Orice scumpire bruscă creează disconfort. Când vedem că benzina se scumpește cu câțiva lei, reacția firească este nemulțumirea și îngrijorarea. Emoția vine din prețul de pe panou. Dar economia trebuie judecată la rece, iar indicatorul corect nu este prețul în sine, ci accesibilitatea”, a explicat Ioniță.
Economistul menționează că până în anul 2015 un salariu mediu permitea cumpărarea a cel mult 200 de litri de benzină, ceea ce înseamnă că, în realitate, carburanții erau mult mai greu de suportat pentru populație, chiar dacă prețul nominal era mai mic.
Situația s-a schimbat treptat în ultimii ani. Conform datelor prezentate de expert, în trimestrul IV al anului 2024 a fost depășit pentru prima dată pragul de 500 de litri de benzină cumpărați dintr-un salariu, iar în trimestrul IV al anului 2025 accesibilitatea a ajuns la un maxim istoric de aproape 600 de litri.
„Astăzi, chiar și după scumpirile recente, media trimestrială estimată rămâne la aproximativ 575 litri de benzină pentru un salariu. Este sub recordul absolut, dar rămâne printre cele mai ridicate niveluri de accesibilitate din istoria Republicii Moldova”, a mai declarat Veaceslav Ioniță.
În concluzie, economistul subliniază că percepția asupra scumpirilor este adesea influențată de emoție, însă analiza economică trebuie făcută în funcție de puterea de cumpărare a populației.
