Spre deosebire de grâu — unde Italia domina detașat —, exporturile de porumb moldovenesc prezintă o structură geografică mai diversificată. Libanul conduce clasamentul cu 43 200 de tone, la un preț mediu de 4,26 lei/kg — cel mai ridicat din top, însă este important de menționat că această valoare include costurile de transport, ceea ce relativizează avantajul aparent față de destinațiile europene. Datele se conțin în analiza expertului în agro-market Iurie Rija.
Grecia ocupă locul al doilea cu 37 130 tone (3,75 lei/kg), urmată de Italia cu 27 482 tone (3,70 lei/kg) și Turcia cu 22 882 tone (4,07 lei/kg).
Tabloul exporturilor de porumb din Republica Moldova în sezonul 2025–2026 este, în esență, cel al unei recuperări fragile după un an catastrofal, dar care nu maschează o tendință structurală profundă: porumbul pierde teren în peisajul agricol moldovenesc.
Ultimele două sezoane au subliniat o tendință îngrijorătoare: porumbul devine o cultură din ce în ce mai riscantă și mai puțin competitivă pentru agricultorii din Republica Moldova. Principalul factor este climatic. Secetele frecvente și temperaturile medii în creștere afectează culturile prășitoare, iar porumbul — o plantă pretențioasă față de umiditate în fazele critice de vegetație — este prima care suferă în condiții de stres hidric prelungit.
Porumbul nu mai oferă fermierilor moldoveni siguranța unor recolte stabile. Rezultatul este o reorientare treptată a structurii de culturi, cu efecte directe asupra volumelor disponibile pentru export.
