Transformarea unei livezi tradiționale într-una modernă presupune investiții considerabile în sisteme de irigare, protecție și surse alternative de energie. În unele cazuri, modernizarea nu mai este rentabilă, iar soluția este înlocuirea plantației existente. Potrivit producătorului Nicolae Grigoriță, care deține de aproape 20 de ani o livadă tradițională, modernizarea acesteia ar trebui gândită încă din momentul înființării, întrucât irigarea, sursele de energie, sistemele de protecție și celelalte elemente ale plantației sunt interconectate.
Livada tradițională de pruni, deținută de Nicolae Grigoriță, administratorul companiei Selena Bivol SRL din satul Costești, raionul Ialoveni, se întinde pe 35 de hectare și a fost înființată în 2009. Plantația este formată din pomi mari, plantați la o densitate mai redusă decât în livezile cu densitate mare și fără plasă de protecție deasupra. În prezent, livada se pregătește pentru recoltare, însă producția din acest an va fi mai mică, după ce pomii și fructele au fost afectați de înghețurile de primăvară și de unele boli.
Una dintre principalele probleme este accesul la apă, întrucât nivelul acesteia a scăzut, iar situația s-a agravat, mai ales din cauza lipsei precipitațiilor din luna august.
În zona în care se află livada, resursele de apă sunt insuficiente, iar costurile energiei necesare pentru pompare sporesc povara financiară.
„Am limitat irigarea la zi și am prioritizat irigarea. Dar deja vom fi nevoiți să investim într-un bazin de irigare. Noi o să investim numai acolo. E vorba de localități mici și nu sunt suficiente resurse. Plus, suntem, să spunem așa, singurii consumatori, practic, în zonă. Din acest motiv, nicio localitate nu o să investească. Doar dacă am aplica la niște proiecte, pentru suport, sprijin din partea Guvernului”, afirmă Nicolae Grigoriță.
De aceea, compania planifică investiții într-un bazin de acumulare, o sondă și stații de pompare. Proiectul este încă în etapa obținerii actelor necesare, iar investiția ar putea depăși cinci milioane de lei pentru stațiile de pompare și aproximativ un milion de lei pentru sondă.
În același timp, producătorul ia în calcul desființarea treptată a unor suprafețe din livada veche și înlocuirea acestora cu soiuri sau culturi mai potrivite pentru condițiile locale. Aproximativ cinci hectare ar putea fi scoase din plantație și înlocuite cu o altă cultură, însă decizia va fi luată după realizarea unor studii agrotehnice.
„Desigur că pe asta veche nu mai putem face modernizări, dar să replantăm una modernă ar fi o idee mult mai bună. Bineînțeles că merită să investești într-una nouă, doar că sunt o multitudine de factori, dintre care cei mai importanți sunt solul și clima”, spune Nicolae Grigoriță.
Astfel, livada tradițională continuă să fie exploatată atât timp cât rămâne rentabilă, iar modernizarea este planificată treptat, prin desființarea unor parcele și plantarea unor plantații noi, adaptate condițiilor locale.
„Ne străduim să alternăm culturile într-așa fel încât perioadele de recoltare să fie cât mai lungi, să avem necesarul de forță de muncă pe tot parcursul anului. Nu doar timp de o lună și atât. Să putem avea angajați stabili la muncă”, explică Nicolae Grigoriță.
În același timp, producătorul spune că marja de profit scade de la un an la altul, pe fondul majorării costurilor pentru inputuri, produse fitosanitare, energie și forță de muncă, în timp ce prețul de vânzare al fructelor a rămas relativ stabil.
