Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare propune modificarea a trei acte normative care reglementează organismele modificate genetic, produsele alimentare și furajele modificate genetic, precum și actele permisive necesare desfășurării activității de întreprinzător. Obiectivul declarat este alinierea legislației Republicii Moldova la regulile aplicabile în Uniunea Europeană și eliminarea sistemului național paralel de autorizare.
Proiectul a fost înregistrat pe platforma Particip.gov.md pe 11 iunie, iar pe 25 iunie s-a încheiat perioada de depunere a observațiilor. Ulterior, pe 29 iunie, proiectul a fost inclus deja pe ordinea de zi și aprobat în cadrul unei reuniuni interministeriale a secretarilor generali de stat
Inițiativa a stârnit reacții negative din partea opiniei publice. Un grup format din 27 de organizații și doi experți din domeniul agriculturii și mediului solicită Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare retragerea proiectul de lege nr. 667-MAIA-2026 pentru modificarea Legii nr. 152/2022 privind organismele modificate genetic (OMG).
Semnatarii susțin că proiectul depășește o simplă armonizare cu legislația Uniunii Europene și schimbă modul în care statul decide asupra cultivării și introducerii pe piață a OMG-urilor. Printre prevederile contestate se numără eliminarea moratoriului de 20 de ani asupra cultivării comerciale a plantelor modificate genetic, lichidarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică și înlocuirea autorizației naționale cu un aviz emis de Agenția de Mediu după autorizarea produsului la nivelul UE. Organizațiile atrag atenția că aceste schimbări ar urma să intre în vigoare la trei ani după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și cer explicații privind promovarea proiectului înaintea unei evaluări de impact și a unor consultări cu fermierii, producătorii ecologici, apicultorii și comunitatea științifică.
Nota de poziție avertizează că noile reguli pot afecta agricultura ecologică, producătorii mici și statutul Republicii Moldova de țară cu culturi comerciale fără OMG. Riscurile invocate țin de contaminarea terenurilor învecinate, pierderea unor piețe pentru produsele ecologice și convenționale, dependența fermierilor de semințe brevetate și reducerea capacității instituțiilor din Republica Moldova de a evalua și decide asupra utilizării organismelor modificate genetic.
Totodată, semnatarii contestă transferarea atribuțiilor către Agenția de Mediu, precizând că instituția nu are un laborator molecular-genetic propriu, și cer ca ANSA să-și păstreze competențele privind alimentele și furajele modificate genetic. Nota de poziție cuprinde și solicitări privind menținerea moratoriului, păstrarea și reformarea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică, verificarea prezenței OMG în câmpurile din țară, publicarea rezultatelor controalelor și reluarea inițiativei doar după o evaluare independentă și o consultare publică largă.
Vezi aici Nota de poziție.
Explicăm în ce constă noul proiect de lege: Autorizația națională ar urma să fie înlocuită cu un aviz
Schimbarea centrală constă în recunoașterea autorizațiilor eliberate de Comisia Europeană. Evaluarea riscului ecologic ar urma să fie realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, iar Agenția de Mediu nu va mai emite o autorizație națională paralelă. În locul acesteia, instituția va elibera un aviz prin care va confirma că activitatea poate fi desfășurată în condițiile autorizației europene, va introduce anumite condiții aplicabile în Republica Moldova sau va respinge activitatea pe teritoriul țării în cazuri justificate. Pentru diseminarea deliberată în mediu, avizul va putea stabili condiții referitoare la amplasament, durată, monitorizare și raportare. Activitatea va putea începe numai după obținerea atât a autorizației europene, cât și a avizului Agenției de Mediu.
În cazul plasării pe piață a organismelor modificate genetic, avizul va putea fi favorabil, favorabil cu condiții sau nefavorabil. Condițiile suplimentare vor putea viza utilizarea, depozitarea, manipularea și aplicarea unor restricții geografice.
Dacă apar informații noi despre riscuri pentru sănătatea umană sau mediu, Agenția de Mediu va putea suspenda sau limita temporar aplicarea avizului și va solicita Comisiei Europene activarea clauzei de salvgardare. Agenția va putea retrage avizul și atunci când operatorul nu respectă condițiile impuse.
Comisia pentru Securitate Biologică ar urma să fie desființată
Proiectul prevede abrogarea articolului care reglementează activitatea Comisiei Naționale pentru Securitate Biologică. Atribuțiile de verificare, comunicare și emitere a avizelor vor fi transferate Agenției de Mediu.
Ministerul argumentează că structura actuală devine redundantă în condițiile în care evaluarea științifică este realizată la nivel european. Membrii Comisiei activează fără remunerație suplimentară și îndeplinesc aceste responsabilități concomitent cu atribuțiile lor de bază, situație care, potrivit notei de fundamentare, creează dificultăți în organizarea ședințelor și respectarea termenelor.
Agenția de Mediu ar urma să devină autoritatea națională principală pentru examinarea notificărilor, verificarea autorizațiilor europene și emiterea avizelor. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va continua să administreze Registrul de stat al produselor alimentare și furajelor modificate genetic și să efectueze înregistrarea acestora.
Procedură simplificată pentru alimente și furaje
Produsele alimentare și furajele modificate genetic vor putea fi importate, distribuite și comercializate numai dacă sunt înscrise atât în registrul Uniunii Europene, cât și în Registrul de stat al Republicii Moldova. Operatorul va depune la Agenția de Mediu o cerere care va conține datele de identificare, denumirea produsului, dovada autorizării în Uniunea Europeană, utilizările planificate în Republica Moldova și propunerea de etichetare în limba română.
Agenția de Mediu va verifica existența autorizației europene, necesitatea unor condiții specifice pentru ecosistemele și practicile agricole din Republica Moldova și eventuala ajustare a planului de monitorizare. În baza avizului instituției, ANSA va înregistra produsul în Registrul de stat.
Avizul va fi publicat pe pagina Agenției de Mediu după eliminarea informațiilor confidențiale. Proiectul acordă publicului 30 de zile pentru prezentarea observațiilor.
Taxele principale ar urma să scadă de la 40.000 la 5.000 de lei
Proiectul reduce taxa pentru diseminarea deliberată în mediu, în alte scopuri decât plasarea pe piață, de la 40.000 la 5.000 de lei. Pentru activitățile de cercetare științifică, taxa ar urma să scadă de la 2.000 la 1.000 de lei.
Taxa pentru introducerea pe piață a organismelor modificate genetic destinate utilizării ca produse alimentare sau furaje va fi redusă de la 40.000 la 5.000 de lei.
În nota de fundamentare, Ministerul precizează că, de la adoptarea Legii nr. 152/2022, nu au fost înregistrate solicitări pentru autorizații pentru care se achită taxa de 40.000 de lei. Una dintre explicațiile prezentate este că nivelul taxei ar fi descurajat potențialii solicitanți.
Taxele vor continua să fie transferate la bugetul de stat în categoria „plăți pentru poluarea mediului”.
Interdicția generală de cultivare va fi înlocuită cu restricții motivate
Legislația actuală interzice cultivarea comercială a soiurilor de plante modificate genetic pentru o perioadă de 20 de ani. Proiectul propune eliminarea acestei interdicții generale și introducerea unei proceduri prin care autoritățile vor putea exclude de la cultivare întreg teritoriul Republicii Moldova sau anumite zone.
În timpul procedurii europene de autorizare sau de reînnoire a autorizației, Ministerul Agriculturii va putea solicita excluderea teritoriului național din aria geografică în care organismul respectiv poate fi cultivat.
Și după autorizarea europeană, Ministerul va putea restricționa sau interzice cultivarea în Republica Moldova. Măsura va trebui să fie întemeiată, proporțională și nediscriminatorie și să se bazeze pe obiective ale politicii de mediu, amenajarea teritoriului, utilizarea terenurilor, impactul socioeconomic, evitarea prezenței organismelor modificate genetic în alte produse, obiective ale politicii agricole sau considerente de ordine publică.
Proiectul ordinului de restricționare va fi transmis Comisiei Europene. Timp de 75 de zile, ordinul nu va putea fi aprobat și cultivarea organismului vizat nu va putea fi inițiată. După expirarea termenului, măsurile vor putea fi adoptate în forma inițială sau modificate în funcție de observațiile primite.
Restricțiile privind cultivarea nu vor afecta circulația organismelor modificate genetic autorizate ca produse sau componente ale unor produse.
Mecanismul propus pentru Republica Moldova nu este o excepție în raport cu legislația europeană. Directiva UE din 2015 permite unui stat să recunoască evaluarea și autorizația europeană pentru un organism modificat genetic, dar să interzică sau să restricționeze cultivarea acestuia pe întreg teritoriul național ori în anumite regiuni. Decizia poate fi argumentată prin obiective de politică agricolă sau de mediu, utilizarea terenurilor, amenajarea teritoriului, impactul socioeconomic, protejarea producției fără OMG și considerente de ordine publică. Același mecanism este preluat și în proiectul elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
În practică, majoritatea statelor UE au ales să limiteze cultivarea. Potrivit unei evaluări publicate de Comisia Europeană, după introducerea mecanismului de excludere, 18 dintre cele 27 de state membre au restricționat sau interzis cultivarea organismelor modificate genetic. Pe lista statelor și regiunilor care au solicitat excluderea teritoriului de la cultivarea porumbului modificat genetic se regăsesc Franța, Germania, Austria, Italia, Polonia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Croația, Danemarca, Țările de Jos, Slovenia și regiunea Valonia din Belgia.
