În Olanda au avut loc, din nou, proteste împotriva reglementărilor ce privesc standardele de mediu, care amenință mijloacelor de trai ale fermierilor. Autoritățile olandeze s-au întrebat dacă este vorba doar despre agricultorii mulțumiți sau și de alte categorii de persoane care vor să agite spiritele. În orice caz, fermierii sunt nemulțumiți de politica agresivă de mediu, dar și de alte probleme interne.
Proteste față de politica agresivă de mediu în Olanda
Fermierii simt povara din ce în ce mai grea ale noilor cerințe privind standardele de mediu și, în același timp, nu primesc garanții din partea statelor europene. În Olanda, situația este destul de gravă, fermierii fiind disperați, blocați din cauza măsurilor stricte împotriva schimbărilor climatice. De exemplu, guvernul vrea să reducă drastic emisiile de poluanți. Emisiile de azot și amoniac se vor a fi reduse, cu 50%, până în 2030. Potrivit estimărilor guvernului olandez, aproximativ 30% dintre fermele de animale ar trebui să se închidă pentru a atinge acest obiectiv.
Protestele fermierilor au început încă de vara trecută, când au blocat centrele de distribuție din supermarketuri și străzile cu tractoarele, fiind trase chiar și câteva focuri de avertizare din partea forțelor de ordine.
Acum, fermierii au început să protesteze din nou sâmbăta trecută, pe 11 martie. Aproximativ 25.000 de oameni au participat la demonstrație, în Zuiderpark din Haga (Olanda). Protestul a fost coordonat de organizații profesionale de dreapta, cum ar fi Farmers Defence Force (FDF) și mișcarea foștilor oponenți ai Corona, „Samen voor Nederland” (Împreună pentru Țările de Jos).
Partidele populiste de dreapta au cerut și ele să demonstreze. Printre altele, politicianul populist de dreapta Geert Wilders (PVV) a vorbit cu participanții de la protest și le-a cerut să nu voteze pentru actualele partide de coaliție la alegerile pentru consiliul provincial. Wilders crede că discuția despre emisiile de azot este doar o scuză pentru a alunga fermierii și a umple țara cu mii de case de solicitanți de azil.
Din cauza unor astfel de apariții cu iz politic, Uniunea Fermierilor Olandezi (LTO) și grupul de acțiune Agractie, de exemplu, s-au distanțat de demonstrația de sâmbătă de la Haga.
„Acesta nu este deloc un protest al țăranilor. Acesta este organizat exclusiv de Forța de Apărare a Fermierilor și, pe deasupra, există tot felul de grupuri de protest Corona. Nu susținem acest protest și nu vom fi prezenți”, a declarat Sjaak van der Tak de la LTO Nederland pentru Telegraaf, potrivit ziarului Voorburgsdagblad.
Președintele Agractie, Bart Kemp, a rămas și el acasă sâmbătă.
„Dacă cineva se duce, asta e treaba lui. Nu știu ce înseamnă demonstrația și care este scopul. Nu le susținem și nici nu comunicăm despre ele.
Potrivit WirtschaftsWoche, fermierii devin din ce în ce mai radicali, în urma unor sondaje. Și, conform agenției antiteroriste, grupurile violente se alătură din ce în ce mai mult la proteste.
Sâmbătă, FDF a vrut inițial să vină la Zuiderpark cu 5.000 de tractoare, fiind așteptați 100.000 de protestatari. Primarul de la Haga, Jan van Zanen, a hotărât că maximum 25.000 de manifestanți sunt bineveniți și nu mai mult de două tractoare. În ciuda interdicției, zeci de fermieri s-au deplasat cu tractoarele. Autoritatea a emis un decret de urgență, iar importante drumuri de acces și intersecții au fost blocate cu vehicule ale armatei. Polițiștii au oprit și coloane de tractoare în nord-vestul orașului și le-au scos de pe șosea.
Cu toate acestea, un încărcător pe roți a reușit să treacă prin bariera poliției, astfel încât o coloană de camioane să poată intra la locul demonstrației. Șoferul a rezistat arestării, doi ofițeri fiind răniți ușor. Ulterior, după un conflict, a avut loc altă arestare. După aceea, protestul s-a încheiat pașnic, după cum a raportat, printre altele, portalul olandez Nieuweoogst.
Fermierii nu sunt nemulțumiți doar de politica de mediu
Potrivit FDF, protestul nu a fost doar în privința azotului și politicii agricole, ci și despre cumpărarea forțată a fermelor și o serie de alte probleme sociale, cum ar fi afacerea alocațiilor, criza gazelor din Groningen și inundațiile din Groningen și Limburg.
Potrivit tagesschau.de, problema azotului domină actuala campanie electorală. Pe 15 martie, olandezii își vor alege parlamentele provinciale, fiind determinată și componența Camerei I a Parlamentului.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
