În cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a avut loc prima ședință de lucru cu reprezentanții asociațiilor de fermieri și traderi, având drept scop asigurarea preluării standardelor europene în sectorul agricol din Republica Moldova.
În cadrul ședinței, au fost discutate pașii necesari pentru negocierile pe 3 din cele 35 de capitole care fac parte din acquis-ul comunitar:
- Capitolul 11 – Agricultură și dezvoltare rurală,
- Capitolul 12 – Siguranța alimentară, politica veterinară și fitosanitară și Capitolul
- Capitolul 13 – Pescuitul.
Cristina Gherasimov a explicat ce presupune procesul de aderare, unde ne aflăm acum și la ce avem de lucrat în acest demers:
„Asociațiile de fermieri sunt foarte importante în procesele de radiografiere a sectorului, de acumulare a datelor și de completare a chestionarelor relevante. Guvernul lucrează intens pentru atragerea fondurilor europene care să ajute la modernizarea sectorului agricol. Vom implica și experți din țările membre cu tradiții în domeniul agriculturii, care să contribuie, prin experiența și cunoștințele lor, la preluarea bunelor practici europene de către agricultorii noștri.”
Vicepremierul Vladimir Bolea a subliniat: „Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o prioritate pentru țara noastră și suntem hotărâți să facem tot posibilul pentru a atinge acest obiectiv. În context, colaborarea și dialogul cu toți actorii implicați sunt esențiale. Vă invit să lucrăm împreună pentru a asigura un viitor prosper pentru agricultură și pentru întreaga țară.”
Directorul Executiv al Asociației Exportatorilor de Cereale „Agrocereale”, Iurie Rija, a subliniat importanța adaptării legislației europene la realitățile specifice Republicii Moldova.
„Legislația europeană nu trebuie preluată și acceptată tacit, ci trebuie adoptată în funcție de condițiile și mecanismele care sunt funcționale/ sau încă nu sunt funcționale pentru țara noastră” a declarat acesta.
„Un exemplu recent este implementarea garanției pentru agenții economici care activează în regimuri vamale speciale. În primele luni ale anului 2024, s-a constatat că mecanismul european nu este funcțional pentru Republica Moldova, motiv pentru care s-a decis amânarea pe trei ani a acestei obligații pentru agenții economici care lucrează în regim de perfecționare activă. În schimb, pentru cei care operează în alte regimuri speciale, plata garanției a rămas în vigoare, deși se speră că va fi amânată echitabil și pentru aceștia”, subliniază expertul.
Rija a atras atenția asupra diferențelor semnificative între durata procedurilor vamale din Republica Moldova și cele din România, subliniind necesitatea unor discuții aprofundate cu partenerii externi pentru a asigura o armonizare eficientă: „Un vameș din Republica Moldova perfectează o declarație vamală în 15 minute, în timp ce un vameș din România până la 2-3 ore. Este crucial să purtăm discuții nu doar la nivel intern, dar și cu cei de care suntem dependenți”.
„Este nevoie ca noile norme care vor fi preluate din legislația europeană să apere interesele și a producătorilor locali, dar nu tacit și totalmente a investitorilor străini. Aici mă refer în special la acei investitori străini, care inițiază afaceri în R. Moldova, fără a investi în infrastructură și locuri de muncă, dar simplu își promovează oferta făcând traiding. Un alt aspect important este adoptarea legislației în vederea protejării producătorilor autohtoni prin înăsprirea condițiile de înregistrare a unui agent economic. În anul acesta, 12 companii sunt cercetate de procuratură ca fiind identificate și demonstrate cu escrocherii. Posibilitatea unor astfel de companii de a se înregistra ușor vine ca o oportunitate pentru persoanele rău intenționate”, a menționat Rija.
De asemenea, expertul consider drept o necesitate urgentă dezvoltarea infrastructurii agricole, având în vedere că aproximativ două treimi din suprafața țării este teren agricol. Consolidarea acestor terenuri prin drumuri și căi ferate, precum și dezvoltarea porturilor de pe Dunăre și Prut, sunt esențiale.
„Portul de pe Prut a demonstrat anul trecut o capacitate insuficientă de stivuire, mai ales în sezoanele bogate. Există interes pentru investirea în cheiuri temporare, dar rămâne neclar unde pot fi acestea amplasate, zona inițial definită este protejată de o rezervație naturală, iar o zonă nouă nu este stabilită. Totuși, cheiurile care urmează a fi construite sunt provizorii, fără intervenție considerabilă asupra mediului, și actele normative prevăd că beneficiarul aduce terenul, după finalizarea activității la starea care a fost anterior. Nu se fac construcții capitale”, a explicat expertul.
În concluzie, legislația europeană este sigură, echitabilă și benefică pentru toți cetățenii și agenții economici din Republica Moldova. Cu toate acestea, implementarea ei trebuie realizată armonios și bine gândit, pentru a nu afecta mecanismele deja funcționale construite cu mari eforturi și sacrificii de către sectorul antreprenorial.
