Zăpada așternută pe neașteptate, cât și temperaturile negative care s-au menținut, au blocat recoltarea unor culturi agricole până în prezent. Accesul utilajelor agricole în câmp era imposibil din cauza condițiilor iernii, astfel mulți agricultori care au cultivat porumb, floarea-soarelui și soia, deocamdată nu au reușit să adune recolta. Totuși zilele acestea, încălzirea vremii a permis reluarea procesului de recoltare, atât la porumb, floarea-soarelui, cât și la sfecla-de-zahăr. Potrivit datelor oferite de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, au rămas nerecoltate în jur de 2500 hectare de sfeclă-de-zahăr, 1700 ha de floarea-soarelui, 7 mii ha de soia și circa 20 de mii ha de porumb. Însă partea bună este că zilele acestea, a repornit recoltarea în diferite regiuni ale țării.
Problema fermierilor nu a constat în vremea geroasă, ci în faptul că utilajele agricole nu funcționau la capacitatea maximă din motiv că solul era înghețat în profunzime.
„Deocamdată nu avem cifrele despre producția obținută de la Biroul de statistică, dar într-adevăr, și în prezent, sunt suprafețe cu porumb care așteaptă să fie recoltate. Din cauza condițiilor iernii și umiditatea fiind foarte ridicată, de 22-23 % față de 14% cum se recomandă pentru depozitare, fermierii au tărăgănat recoltarea. Totuși săptămâna aceasta a fost repornită recoltarea la floarea-soarelui, care încă nu este stricată, la porumb, chiar dacă umiditatea este destul de mare, se recoltează treptat. Desigur că suprafața de 20 mii de hectare pare a fi una mare, căci noi cultivăm anual în jur de 400 - 450 mii de hectare, evident că ceea ce a rămas în câmp ar părea mult, dar aceasta reprezintă circa 5% din suprafața totală. Și sfecla-de-zahăr se recoltează încet, zilele acestea agenții economici cu care colaborează cel mai mare producător de zahăr din Republica Moldova, au reușit să recolteze câteva sute de hectare. Desigur nu cunoaștem care este conținutul de zahăr, probabil a scăzut din motiv că oscilația de temperaturi l-a afectat. Toamna, în noiembrie, nivelul de zahăr era în jur de 18%. Și ceilalți producători de zahăr din țară, de la Cupcini tot recoltează zilele acestea, despre calitatea sfeclei-de-zahăr nu vă pot spune nimic, dar la porumb și soia, lucrurile nu sunt atât de grave precum se credea. Umiditatea este încă înaltă, în unele raioane poate fi atacat de mucegai, de tăciune, dar temperaturile au fost destul de scăzute, ceea ce a și prevenit dezvoltarea acestor boli. Soia la fel nu a putut fi recoltată, căci în perioada recoltării au început ploile și utilajele nu au putut ajunge în câmp. Probabil este cultura agricolă cu cel mai mare grad de afectare, dar partea pozitivă este că procesatorii de soia o procură chiar dacă este înghețată, atacată de mucegai întunecat, are nivelul necesar de proteină, de minimum de 30- 32 %. Oricum pierderea la recoltare este de peste 25%. La sfecla-de-zahăr poate fi mai mică, dar depinde dacă înghețurile nu au scăzut mult nivelul de zahăr, vă pot comunica reprezentanții de la Uniunea Producătorilor de zahăr sau chiar de la Südzucker Moldova”, a menționat Grigore Baltag, șeful Direcţiei produse de origine vegetală, din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Potrivit lui Valeriu Nicușor, administrator la Agro SZM, una dintre cele mai mari companii agricole din nordul țării care procesează o suprafață de 14 mii hectare, cultivând grâu, porumb, soia, floarea-soarelui, dar mai ales sfeclă-de-zahăr, din cauza condițiilor meteo, recoltarea întârziată a generat costuri suplimentare.
„Toamna când recoltarea sfeclei-de-zahăr decurge firesc, pierderile abia de ajung la 5%, pe când acum acestea vor depăși 20-30 % căci fiind înghețată, s-a rupt în mare parte. Din păcate, vremea nu a fost de partea noastră, dar suntem optimiști că vom reuși să recoltăm toate suprafețele rămase. Procesul de recoltare a fost stopat din motiv că nu au putut funcționa combinele cât timp solul era înghețat. Unele combinele se defectează, altele nu pot fi reparate, piesele de schimb sunt costisitoare, de obicei se face comanda lor prin aprilie-mai, acum nu pot fi reparate, astfel dacă se strică, rămânem în minus cu câte o combină. Desigur că nu putem aștepta până solul se va dezgheța în totalitate, zilele acestea cum s-a încălzit un pic, recoltarea a fost reluată și cu anumite dificultăți, s-au mai recoltat câteva sute de hectare, dar au mai rămas peste o mie de ha, la fel ca la concurenții noștri. Noi am fost nevoiți să oprim activitatea fabricii de trei ori, din motiv că nu avea rost să o ținem fără materie primă, recent am repornit-o, dar activează la capacități reduse, prin urmare costurile rămân destul de ridicate”, a declarat Valeriu Nicușor, administrator la Agro SZM.
Costuri suplimentare și provocări cauzate de condițiile meteo au existat și la cultivarea culturii de sfeclă, căci cel mai mare producător de zahăr din Republica Moldova, a fost nevoit să semene din nou peste 5 mii de hectare din cele 8 mii hectare.
„Impactul acestui sezon agricol va fi clar abia după ce vom reuși să recoltăm în totalitate suprafețele cultivate cu sfeclă-de-zahăr. Resursele consumate în prezent sunt duble, sfecla-de-zahăr este plină de noroi, trebuie de adus la condiția de a putea fi procesată, conținutul de zahăr a scăzut, din păcate, situația este destul de tristă în acest an. Campania de recoltare a fost stopată de atâtea ori, la fel și activitatea de procesare, fabrica a fost oprită de 3 ori, iar acum lucrează la cea mai redusă capacitate din motiv că nu avem în stoc multă materie primă. De regulă, în 24 de ore se prelucrează în jur de 4 mii de tone de sfeclă de zahăr”, a subliniat Nicolae Ciubuc, reprezentantul celui mai mare producător de zahăr din Republica Moldova.
Paradoxal, anul agricol a fost bun din punct de vedere al producției de porumb, cu estimări de recolte promițătoare. În raioanele de nord, unde ploile au fost destule, recolta a pornit de la 7-8 până la 14-15 tone la hectar, însă recoltarea a dat bătăi de cap multor agricultori.
„În 2025 porumbul a fost afectat în câteva raioane, în rest recolta este una destul de bună, chiar dacă deocamdată nu avem cifrele despre producția obținută de la BNS. Dar într-adevăr, și în prezent, sunt suprafețe cu porumb care așteaptă să fie recoltate. Fermierii au așteptat ca umiditatea să atingă un nivel potrivit de 14% cum se recomandă pentru depozitare, însă iarna le-a stricat planul. La noi nu prea este această practică, dar în alte țări, în perioada cu înghețuri, când umiditatea scade, se poate recolta porumbul, problema este că nu toți au unde păstra ulterior porumbul, mai ales dacă nu corespunde umiditatea necesară. În așa caz, trebuie să-l transporte la uscătorie, unde costurile sunt ridicate, prin urmare, din dorința de a economisi, au preferat să-l mai lase în câmp să scadă umiditatea. Sperăm că zilele acestea producătorii au reușit să recolteze din suprafețele rămase cât au fost ferestre, așa numim noi zilele când lipsesc precipitațiile și temperaturile permit accesul utilajului în câmp. Referitor la sfecla-de-zahăr, noi am inclus producătorii acestei culturi în lista agricultorilor afectați de îngheț, referitor la recoltare, nimeni nu știa ce va urma, bugetul de stat a fost stabilit și repartizat, prin urmare sperăm că pierderile nu vor fi atât de mari”, a explicat Vasile Șarban, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Fermierul Cornel Moroi din satul Visoca, raionul Soroca ne-a comunicat că deși temperaturile au fost mai ridicate în aceste zile, accesul în câmp a fost imposibil din cauza umidității solului.
„Noi prelucrăm 150 de hectare, dintre care avem 20 de hectare cu porumb, dar și așa nu am reușit să îl recoltăm. Au fost înghețurile, era dificil să intrăm cu combina, porumbul era acoperit cu zăpadă, în plus am așteptat să scadă umiditatea, deși sunt unii procesatori care îl procură chiar dacă nivelul umidității este înalt. Totuși am preferat să mai așteptăm, dar zilele acestea nu am putut intra în câmp pentru că solul era prea umed, aproape imposibil de recoltat. Prin urmare, mai așteptăm, sperăm să avem o recoltă de circa 7-8 tone per hectar”, a menționat fermierul Cornel Moroi.
