Sectorul acvaculturii din Republica Moldova se confruntă cu un nivel redus al finanțării, lipsa specialiștilor, dependența de importuri și degradarea unei părți din infrastructura piscicolă. În acest context, Guvernul a aprobat Programul Strategic al Sectorului de Acvacultură 2026-2030, care propune extinderea capacităților de producție, reabilitarea bazinelor și pepinierelor piscicole, dezvoltarea procesării și creșterea rezilienței fermelor la schimbările climatice.
Potrivit documentului, mecanismele de sprijin financiar public nu au reflectat proporțional importanța și potențialul sectorului, iar resursele destinate modernizării acvaculturii, trecerii la metode intensive de producție, inclusiv sisteme recirculante RAS, precum și restructurării exploatațiilor mici și mijlocii au fost limitate.
Subvenții de 5,9 milioane de lei debursate în perioada 2021–2023
Datele prezentate în document arată că, în perioada 2021–2024, investițiile raportate în sector au însumat 29,1 milioane de lei, iar valoarea subvențiilor solicitate a fost de 7,9 milioane de lei. Suma efectiv debursată indicată pentru perioada analizată este de 5,9 milioane de lei, în condițiile în care pentru anul 2024 apelul era încă în derulare.
În 2021, trei beneficiari au realizat investiții de 5,05 milioane de lei și au primit subvenții de 1,07 milioane de lei. În 2022, patru beneficiari au investit 11,8 milioane de lei, iar suma debursată a fost de 2,95 milioane de lei. În 2023, cinci beneficiari au raportat investiții de 6,92 milioane de lei și au primit 1,91 milioane de lei. Pentru 2024 sunt indicate investiții de 5,33 milioane de lei și solicitări de subvenții de 1,23 milioane de lei.
Documentul califică ritmul de finanțare drept insuficient și indică necesitatea unor măsuri dedicate sectorului acvaculturii pentru dezvoltarea infrastructurii, procesării, eficienței energetice și creșterea rezilienței.
Producția internă a scăzut în 2024, iar importurile au rămas la peste 25 de mii de tone
O altă problemă evidențiată este deficitul de specialiști. Insuficiența formării profesionale a dus la o lipsă de tehnologi și ihtiologi calificați, iar legătura slabă dintre instituțiile de cercetare și necesitățile mediului de afaceri limitează transferul de tehnologii și adoptarea inovațiilor.
Documentul leagă capacitatea redusă a producătorilor locali de a asigura o ofertă constantă, diversificată și competitivă de creșterea dependenței pieței de produsele din import.
Datele prezentate arată că producția piscicolă autohtonă a crescut de la 12.011 tone în 2016 la 14.200 de tone în 2022, după care a coborât la 14.130 de tone în 2023 și la 12.632 de tone în 2024.
În același timp, importurile au fost de 25.190 de tone în 2016, au ajuns la 30.100 de tone în 2023 și au constituit 25.493 de tone în 2024. Consumul total indicat pentru 2024 a fost de 38.125 de tone.
Dependența de importuri vizează și puietul și furajele specializate. Potrivit documentului, produsele importate, uneori realizate la scară mare sau subvenționate, pot fi comercializate la prețuri mai mici, ceea ce îngreunează investițiile și dezvoltarea producătorilor autohtoni.
O problemă distinctă este insuficiența materialului reproductiv de calitate. O parte dintre stațiile de reproducere și pepinierele piscicole și-au sistat activitatea și necesită reparații capitale.
Sunt menționate pepiniera de la Crihana Veche, raionul Cahul, cu 1.260 de hectare, cea de la Medeleni, raionul Ungheni, cu 60 de hectare, pepiniera de la Oxentea, raionul Dubăsari, cu 140 de hectare, și cea din Drochia, cu 106 hectare. În total, 1.566 de hectare au fost excluse din procesul de reproducere și creștere a materialului piscicol pentru populare.
Printre soluțiile propuse se numără reabilitarea pepinierelor și a bazinelor acvatice, refacerea construcțiilor hidrotehnice, ameliorarea genetică a efectivelor de reproducători, producerea furajelor specializate pentru pești, modernizarea unităților de procesare, eficientizarea energetică și formarea profesională a fermierilor.
Suprafața obiectivelor acvatice active ar urma să crească cu 35% până în 2028
Obiectivul general al PSSA este creșterea ponderii producției interne, concomitent cu îmbunătățirea calității, competitivității, performanței și rezilienței sectorului la schimbările climatice.
Până în 2028 se propune creșterea cu 35% a suprafeței obiectivelor acvatice active și reabilitarea a cel puțin 25% dintre obiectivele degradate care au potențial de producție. Planurile includ inventarierea și cartografierea obiectivelor acvatice, valorificarea corpurilor de apă neutilizate și restabilirea construcțiilor hidrotehnice.
Tot până în 2028 este prevăzută creșterea cu cel puțin 20% a numărului de reproducători proveniți din speciile locale prioritare și producerea anuală a minimum 2.000 de tone de material piscicol de calitate superioară.
Cel puțin 70% dintre fermieri ar urma să fie instruiți până în 2030
Programul prevede, de asemenea, îmbunătățirea calității și competitivității produselor autohtone de acvacultură până în 2030, inclusiv prin modernizarea unităților de procesare și investiții în eficiență energetică.
O altă țintă este instruirea a cel puțin 70% dintre fermierii înregistrați până în 2030. Sunt prevăzute dezvoltarea învățământului profesional dual și formarea tinerilor specialiști în ihtiologie, inginerie, hidrochimie și operare tehnologică, precum și elaborarea unui Ghid al investitorului în Acvacultură.
În domeniul adaptării climatice, obiectivul este consolidarea rezilienței pentru cel puțin 50% dintre exploatațiile piscicole înregistrate până în 2030. Printre măsuri se regăsesc sisteme inteligente de monitorizare la distanță a parametrilor apei, investiții în infrastructură pentru protecție împotriva inundațiilor și secetei, integrarea sistemelor de acvacultură recirculante și eficientizarea energetică a întreprinderilor care utilizează asemenea tehnologii.
Plan de acțiuni pentru perioada 2026–2028
PSSA este însoțit de un Plan de acțiuni pentru perioada 2026–2028, în care fiecărei acțiuni îi sunt asociate un indicator de monitorizare, costul și sursa de finanțare. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmează să evalueze anual progresul și să raporteze Guvernului gradul de implementare.
