România are la dispoziţie 232 de milioane de euro pentru dezvoltarea sectorului pescăresc prin Programul pentru Acvacultură şi Pescuit (PAP) 2021-2027, cu 5% mai puţin decât în actuala programare financiară, 70% din totalul fondurilor provenind de la Uniunea Europeană, a declarat pentru AGERPRES Gheorghe Ştefan, directorul general al Direcţiei Generale Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM din cadrul Ministerului Agriculturii ţi Dezvoltării Rurale (MADR) din România.
„Valoarea totală a finanţărilor prin PAP 2021-2027 este de 232 de milioane de euro, din care 163 de milioane de euro, respectiv 70%, de la Uniunea Europeană şi diferenţa de 69 de milioane de euro, adică 30%, de la bugetul naţional. În comparaţie cu actualul program, POPAM 2014 -2020 (Program Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime n.r.), suma totală este cu 5% mai mică. Aceasta nu s-a redus doar în cazul României cu 5%, ci în cazul tuturor statelor membre. Însă, pe noul program, Comisia a fost mai darnică cu noi, în sensul în care ne-a lăsat să ne stabilim priorităţile în care vrem să investim, pentru că nimeni nu ştie mai bine ca statul membru în ce să investească”, a precizat Ştefan.
* Bani mai mulţi pentru promovarea pescuitului durabil şi mult mai puţini pentru încetarea temporară a pescuitului
„Prima prioritate din program este promovarea pescuitului durabil şi de refacere a conservării resurselor biologice acvatice, căreia în mod orientativ i-am alocat în jur de 55 de milioane de euro. Alocările acestea sunt orientative, pentru că ulterior, odată cu implementarea programului, prin Comitetul de Monitorizare, putem să transferăm bani în funcţie de câţi absorbim pe o prioritate sau pe cealaltă. Aceşti bani trebuie să se regăsească în modernizarea infrastructurii pescăreşti şi a navelor de pescuit, tot aici intră şi modernizarea portului pescăresc de la Midia, construirea şi modernizarea locurilor de debarcare şi a adăposturilor de pescari în Delta Dunării, la Marea Neagră, dar şi pe Dunăre”, a menţionat oficialul MADR.
„Este o sumă infimă, spun eu, doar 580.000 de euro, pentru că nu vrem să mai facem greşeala pe care am făcut-o în perioada 2007-2013, atunci când am pus un buget destul de mare şi am încurajat proprietarii de nave de la Marea Neagră să-şi caseze navele. Casarea navelor a însemnat automat eliminarea lor din Registrul flotei de pescuit a României. Şi acum, suntem în situaţia în care avem peşte cât are şi Bulgaria, dar nu avem flotă. Nu avem cu ce să pescuim, pentru că nu avem ambarcaţiuni, pentru că proprietarii şi-au luat banii în 2010-2011-2012 pe ambarcaţiuni. Şi regula de la Comisie spune aşa: îţi dau bani să-ţi casezi nava, dar nu îţi dau bani niciodată să-ţi cumperi o altă navă sau mai exact, nici măcar nu-ţi dau voie, nu că nu-ţi dau bani. Şi nici pentru privaţi nu merge, pentru că Registrul flotei de pescuit este închis, iar acesta nu se deschide. Fiecare stat membru acum are un anumit număr de kilowaţi şi de tone alocate şi Uniunea Europeană nu încurajează creşterea presiunii asupra stocurilor de peşte. Ori din punctul acesta de vedere, trebuie să recunosc că bulgarii au fost un pic mai isteţi decât noi acum 10 ani, pentru că ei nu şi-au casat navele. Acum, bulgarii pescuiesc şprot, spre exemplu, şi îl exportă în România. La Marea Neagră, dintotdeauna bulgarii au fost mai dezvoltaţi ca noi, plus că litoralul bulgăresc e mult mai darnic şi mai bogat în resursă piscicolă”, a explicat Ştefan.
⚡️Следите за новостями Agroexpert в -> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
