De teamă că vor rămâne fără produse alimentare, moldovenii au luat cu asalt piețele și magazinele. Astfel că săptămâna trecută sarea s-a vândut ”ca pâinea caldă”, iar în aceste zile la mare căutare este hrișca. Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunţă că motive de panică nu sunt şi există suficiente stocuri de produse alimentare, chiar dacă unele categorii de produse ar putea să dispară din comerţ o anumită perioadă.
Hrișca este un aliment consumat la scară extinsă în Republica Moldova, are un gust și o aromă plăcută, fiind o sursă bună de aminoacizi, vitamine, minerale și antioxidanți. În perioada 1 ianuarie 2021-31 ianuarie 2022, în țara noastră au fost importate peste 5 mii tone de hrișcă, iar consumul intern anual de hrișcă este de circa 4,4 mii tone. Potrivit datelor oficiale, un moldovean consumă în medie anual 1,70 kg de hrișcă.
”Hrișca nu este un produs absolut necesar în rația alimentară. Desigur că examinăm toate posibilitățile ca acest produs să nu dispară de pe rafturi, dar ține nemijlocit și de relația agenților economici din Republica Moldova cu cei din Federația Rusă sau Ucraina, dar și de situația tensionată dintre aceste țări” a specificat Vasile Șarban, secretar de stat, MAIA.
Oficialul a îndemnat să se găsească o alternativă a acestui produs, căci hrișca fiind importată anume din aceste state, din cauza războiului, ar putea să dispară în curând de pe rafturile magazinelor din Republica Moldova.
”Ținând cont că noi nu avem hrișcă produsă în Republica Moldova sau producem în cantități infim de mici, și dacă mai ținem cont că preponderent o importăm din Federația Rusă, care deja a interzis exportul de hrișcă, desigur că acest produs ar putea să dispară temporar de pe rafturile magazinelor din țară. Republica Moldova, însă, se poate trăi și fără hrișcă, și poate fi substituită cu diferite combinații de cereale” a subliniat Vasile Șarban.
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a sugerat populației să nu se îngrijoreze, procurând cantități pe care nu le vor consuma și să nu contribuie astfel la majorarea ”artificială” a prețurilor în țara noastră.
”Cetățenii Republicii Moldova nu trebuie să intre în panică, deoarece acest fapt influențează la majorarea cererii și micșorarea ofertei, ceea ce duce nemijlocit la majorarea prețurilor. Este legitatea economică când se mărește cererea, cresc și prețurile. Astfel se crează un mediu favorabil pentru comercianți, exemplu recent a fost săptămâna trecută când unii comercianţi vindeau sarea la un preţ de 15 lei kilogramul, menţionând că stocurile se epuizează. Același lucru s-a întâmplat și cu motorina, dar vrem să asigurăm cetățenii că este suficientă motorină și nu va dispărea din țară. Oamenii trebuie să înțeleagă că este suficientă producție, iar ceea ce nu produce Republica Moldova poate fi importat, respectiv nu trebuie să ne facem provizii pe ani înainte. Noi avem un an nou agricol, iar asta presupune că trebuie să golim hambarele, trebuie să comercializăm producția, trebuie să introducem banii din comerț în circuitul agricol pentru anul 2022, deci toate acestea sunt etape firești dintr-un proces sistematic care se întâmplă an de an și care nu poate fi stopat” a menționat Vasile Șarban, secretar de stat, MAIA.
L-am întrebat pe secretarul de stat, Vasile Șarban de ce producătorii agricoli din Republica Moldova nu cultivă hrișcă pentru ca cetățenii noștri să nu depindă permanent de exporturi.
”Pe timpuri lanurile de hrișcă dețineau o pondere importantă în totalul terenurilor cultivate cu cereale, pentru că erau colhozurile, iar fiecare colhoz era obligat să dețină o suprafață de hrișcă de la 20 ha până la 100 ha, ulterior această cultură practic a dispărut de pe harta culturilor cerealiere. În Republica Moldova practic nu avem producție de hrișcă, în medie anual sunt cultivate numai 100 ha. Din păcate, la noi, condițiile climaterice și necesitățile fiziologice ale acestei culturi nu sunt întrunite, astfel hrișca nu este rentabilă, deoarece productivitatea acesteia este destul de mică și nu poate fi competitivă cu producția din Ferderația Rusă, Ucraina sau Kazakhstan, țări cu tradiții în acest sens” a explicat Vasile Șarban, secretar de stat, MAIA.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
