În ajunul Zilei lucrătorului din agricultură și industria prelucrătoare, celebrată anual în Moldova în ultima duminică a lunii noiembrie, MAIA a organizat o conferință de presă, unde ministrul Vladimir Bolea a adresat felicitări tuturor agricultorilor, care prin munca și efortul depus, asigură securitatea alimentară a țării. Oficialul a prezentat un bilanț al activităților întreprinse în acest an, menționând că agricultura a fost, este și va rămâne ramura cea mai importantă a economiei naționale.
”Agricultura antrenează în activitatea zilnică un coeficient important - de peste 21% din populaţia aptă de muncă, ceea ce determină baza dezvoltării economice și direcția principală de orientare a politicilor Guvernului. Circa 40 la sută din exporturi sunt reprezentate de produsele agricole. Și în pofida faptului că anul 2022 a venit cu o multitudine de crize și de probleme, MAIA și Guvernul a încercat să găsească soluții pentru a susține agricultorii” a menționat Bolea.
Ministrul a ținut să accentueze că în acest an, s-a reușit majorarea fondului de subvenționare, până la 1 miliard 750 milioane de lei, în scopul susținerii agricultorilor, însă nu a putut explica dacă vor fi achitate mai întâi datoriile acumulate în fiecare an către agricultori, care reprezintă circa jumătate din bugetul fondului alocat.
”Au fost acordate mult mai multe subvenții, generând investiții importante în economia națională. Fondul de subvenționare din acest an a funcționat foarte bine. La 4 noiembrie, când s-a finalizat procesul de recepționare a cererilor au fost înregistrate 10 800 de dosare, ceea ce înseamnă 1,8 miliarde de lei plata pentru subvenții or, asta înseamnă că agricultorii au investit peste 5,7 miliarde de lei – bani reali în economiei. Această datorie a statului acumulată către agricultori de 835 milioane are o conotație pozitivă, or agricultorii din Moldova demonstrează încă odată puterea și capacitatea lor de a dezvolta componenta economică a țării. La 1 ianuarie 2023 se va trage linie și se va vedea care va fi suma datoriilor, însă acestea se adună pentru că în Moldova avem subvențiile postinvestiționale, adică toată lumea investește anul împrejur, apoi depune dosarul la AIPA pentru subvenționare. Pe dimensiunea MAIA și cu suportul Ministerului de Externe și Integrării Europene, a Camerei de Comerț și Industrie și a asociațiilor de profil, am reușit să diversificăm piețele de desfacere. Am reușit să organizăm o expoziție a produselor autohtone în Egipt și drept rezultat avem deja exporturi spre această destinație. La fel, grație diplomației economice, am reușit să exportăm peste 11 mii tone de mere în Uniunea Europeană, în comparație cu anul 2021, când au fost livrate numai 1100 tone. Am creat coridoare verzi la vamă, pentru exportul produselor agricole, am stabilit rambursarea accizei la motorină, amânarea achitării impozitului funciar, dar și diminuarea ratelor de creditare, în cadrul proiectelor investiționale de profil. De asemenea, am obținut excluderea necesității de prezentare a certificatului fitosanitar la exportul în țările-membre ale Uniunii Europene.Vom rămâne ancorați pe rezolvarea problemelor cu care se confruntă agricultorii și în acest sens, vom pune accent pe sistemul științific, întrucât nu s-a bucurat de înalta apreciere din partea autorităților. Cercetătorii vor fi văzuți și auziți, pentru că agricultura este știință și trebuie să se bazeze pe rezultate științifice” a subliniat Vladimir Bolea.
Printre măsurile întreprinse pentru agricultorilor, ministrul Bolea a menționat că o atenție deosebită anul viitor se va acorda zootehniei, ramură care este la pământ, însă care se dorește să fie dezvoltată.
”Pentru a ne asigura consumul propriu de lapte, avem nevoie de circa 20 mii de vaci, ceea ce sperăm să le avem în doi ani. Noi în prezent avem 16 400 și până la sfârșitul anului vom depăși cifra de 17 mii de capete. Însă trebuie să ne oprim, pentru că astăzi are loc un proces de trecere a animalelor slab productive în Gospodăriile Țărănești. Or, ministerul trebuie să vină și să le schimbe în animale cu productivitate înaltă. Din acest motiv, am decis în urma discuțiilor cu reprezentanții sectorului zootehnic ca plățile să fie per litru de lapte, în baza facturilor fiscale prezentate, nu per cap de animal cum a fost până în prezent. Desigur că în primii doi ani de viață, nu se va aplica această plată pentru junci, dar nici pentru oi și caprine. La fel, pentru anul 2023 ne-am luat angajamentul de a extinde suprafețele irigate din cadrul zonelor cu sisteme centralizate de irigare, întrucât asigurarea accesului la apă prin irigare este esențială pentru creșterea productivității atât în sectorul vegetal, cât și în zootehnie. Astfel din creditul solicitat de la Banca Mondială în sumă de 55 milioane de dolari, 25 de milioane vor fi repartizate pentru înființarea fermelor, majorarea șeptelului de animale și dezvoltarea zootehniei din Republica Moldova” a explicat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea în conferința de presă, pe care a susținut-o pe 24 noiembrie 2022.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
