Bolile vișinului: Ghid practic pentru protejarea pomilor
Livezile de vișin pot fi afectate de o serie de boli. Pătarea purpurie, ciuruirea frunzelor, putregaiul și mumifierea fructelor, dar și răsucirea frunzelor sunt doar câteva dintre cele mai persistente probleme.
Pătarea purpurie (antracnoza) frunzelor de cireș și vișin — Boala se manifestă cel mai frecvent pe frunze. La început atacul apare sub forma unor pete mici, circulare, purpurii sau roșietice, izolate, cu marginile ușor delimitate. Cu timpul, petele confluează și ocupă integral limbul foliar. Zona centrală a petelor se decolorează și devine cenușie-albicioasă, iar pe partea inferioară a frunzelor se dezvoltă pernițe alb-rozii, alcătuite din conidiofori și conidii, organele de fructificare ale ciupercii. Frunzele atacate cad prematur, producând defolierea timpurie a pomilor.
Pentru reducerea sursei de infecție sunt obligatorii lucrările de igienizare a plantației, respectiv strângerea și distrugerea frunzelor atacate. Primăvara, la pornirea în vegetație se vor executa tratamente fitosanitare la avertizare pentru prevenirea infecțiilor primare. Informațiile se conțin în ghidul: „Pomi, arbuști fructiferi, căpșuni”.
Ciuruirea frunzelor — Atacul cel mai caracteristic și păgubitor se manifestă pe frunze și fructe. Pe frunze apar pete circulare de culoare roz-violacee, delimitate de o zonă roșie. Cu timpul țesuturile din dreptul petelor se necrozează, se desprind și cad, iar frunzele rămân ciuruite. Când atacul este puternic, petele confluează și perforaţiile au forme neregulate.
Atacul pe fructe apare sub forma unor pete mici, de culoare roșiatică și apoi brună. Țesuturile din dreptul petelor se usucă iar fructele atacate își pierd calitățile gustative și în cele din urmă cad.
Putregaiul și mumifierea fructelor — Atacul de primăvară se manifestă la flori, frunze și lăstari. Florile se ofilesc, se brunifică și se usucă împreună cu frunzele din jurul lor, apoi boala trece pe lăstari cauzând brunificarea și necrozarea acestora. Veștejirea florilor și lăstarilor se petrece foarte repede, acest simptom de atac fiind confundat cu efectul gerurilor târzii.
În cazul atacului de monilioză, la suprafața organelor atacate apare un mucegai crem-albicios, alcătuit din miceliul și conidiile ciupercii. Atacul de vară se manifestă pe fructe în toate fazele de dezvoltare a acestora, intensificându-se mult la intrarea în pârgă și în perioada coacerii și recoltării.
Un rol important în reducerea rezervei biologice a patogenului îl au măsurile profilactice, care constau în strângerea și arderea fructelor mumifiate, tăierea și distrugerea lăstarilor moniliaţi, precum și tratamentele fitosanitare aplicate la avertizare.
Răsucirea frunzelor de vișin — În lunile iunie-iulie, pe frunze apar pete difuze, roșcate, cu marginea galbenă, care devin apoi brune. În scurt timp, limbul se răsucește în formă de țigară, se usucă, dar nu se desprinde de ramuri nici în timpul iernii. Încă din vară, pe fața inferioară a frunzelor, în dreptul petelor, apar numeroase punctișoare mici, negricioase – acervulele ciupercii. Fructele atacate se dezvoltă asimetric.
Lăstarii atacaţi se vor tăia şi se vor arde. Tratamentele curente aplicate împotriva ciuruirii frunzelor sunt eficace şi în combaterea acestei boli.
