Aşa cum ciorile de semănătură (Corvus frugilegus) pun în pericol porumbul proaspăt semănat, nici semănăturile de floarea soarelui sau de soia nu sunt ferite de provocările „ornitologice” cauzate de bine-cunoscuţii porumbei.
Există mai multe specii de porumbei, una dintre cele mai întâlnite fiind porumbelul domestic (Columba livia livia), provenit din porumbelul sălbatic de stâncă. Porumbeii domestici nu migrează, depunând ouă de trei ori pe an. Cuibăreşte în podurile caselor sau sub streaşina acestora, în diferite aliniamente de arbori sau în hulubării (construcţii făcute de amatorii pasionaţi de păsări), scrie Revista Ferma.
Mod de atac: Prefera soia și floarea-soarelui
Porumbeii scot seminţele din brazdă, rezultând goluri în cultură. În cazul unor atacuri ridicate, culturile pot fi parţial sau total compromise, fermierii fiind nevoiţi să semene din nou. Porumbeii au o afinitate ridicată pentru boabele de soia şi de floarea soarelui, dar atacă – mai rar – şi semănăturile de porumb (acestea sunt „asaltate” cu predilecţie de ciorile de semănătură).
Atacul poate avea loc şi după răsărirea plantelor, când acestea se află în faza cotiledonală, caz în care păsările scot bobul din care a germinat planta sau pot roade cotiledoanele. Pe de altă parte, porumbeii au un regim de hrană omnivor. Pe lângă vegetale, aceştia se pot hrăni cu râme sau diferite specii de insecte.
Posibile metode de prevenire
Se recomandă folosirea tunurilor anti-păsări, care emit zgomote puternice, la un anumit interval de timp, cu rol de a le speria. O altă soluţie este folosirea sperietorilor de păsări. Pe internet există o ofertă bogată privind diferite tipuri de sperietori. Acestea pot să fie baloane care sperie înaripatele, ori un zmeu cu formă de şoim (prădător natural al păsărilor), sau sperietoare sub forma unei bufniţe, cu anvergura aripilor mai mare de un metru.
Recent, a apărut în piaţă şi un tip de drone acustice, folosite la îndepărtarea păsărilor. Acestea au diametrul mai mare de un metru, iar după decolare emit un semnal acustic puternic, care sperie şi îndepărtează păsările sau animalele nedorite. Din păcate, tehnologia actuală se confruntă cu mai multe provocări. Cea mai mare dintre acestea este legată de autonomia de zbor.
Cum înmulţim duşmanii naturali ai porumbeilor?
Porumbeii nu au prea mulţi duşmani naturali. Unul dintre aceştia este uliul porumbar (Accipiter gentilis). Această pasăre prădătoare, foarte cunoscută la noi în ţară, ar putea să ne ajute în controlul populaţiei porumbeilor (care dau iama în semănăturile de floarea soarelui sau de soia).
Cum uliul preferă marginea pădurilor, perdelele forestiere din zona de câmpie ar putea fi o soluţie, pe termen lung, pentru înmulţirea populaţiilor de ulii şi a duşmanilor naturali ai porumbeilor. Pentru a avea mai multe suprafeţe ocupate cu perdele forestiere (considerate în mod eronat elemente neproductive), ar trebui acordate diferite stimulente fermierilor.
O perdea forestieră nu apare peste noapte, ci se dezvoltă în decurs de mai mulţi ani. Efectele benefice ale perdelelor forestiere nu se observă mâine, ci pe termen mediu şi lung. Prin urmare, nu putem gestiona problema atacului păsărilor la semănăturile de primăvară doar cu soluţii pe termen scurt. Trebuie să gândim pe termen lung. Stol mare de porumbei
Când dăunătorii ocazionali devin o problemă
Viitorul ne aduce provocări din ce în ce mai mari. Pe lângă dăunătorii clasici ai culturilor agricole, avem probleme din ce în ce mai mari cu specii care erau considerate, până de curând, dăunători ocazionali. Din această categorie fac parte şi speciile de porumbei, care pun probleme semănăturilor de floarea soarelui sau celor de soia.
Pe termen scurt, este recomandat să alternăm metodele de prevenire ale atacului, de care dispunem în prezent (sperietori de păsări, tunuri antipăsări), în încercarea de a proteja culturile la început de drum de atacul înaripatelor. Dăunători ai căror efective par a fi din ce în ce mai ridicate…
Pe termen lung, trebuie să creăm condiţiile pentru dezvoltarea speciilor de păsări răpitoare. Adică refacerea unui echilibru natural.