Industria în declin: RM a pierdut aproape 10 mii de angajați în 5 ani
Industria moldovenească a pierdut aproape 10.000 de angajați în ultimii cinci ani, iar perspectivele de dezvoltare rămân neclare, susține economistul Veaceslav Ioniță. În timp ce industria mobilei a reușit să-și crească forța de muncă, sectoare precum confecțiile, producția de mașini și utilaje sau industria alimentară au înregistrat scăderi semnificative. Economistul avertizează că lipsa unei viziuni industriale afectează competitivitatea economică și ar putea transforma Republica Moldova într-un importator net de produse finite.
Expertul Veaceslav Ioniță a realizat un top 5 al ramurilor economiei cu cea mai mare creștere și scădere de personal în ultimii cinci ani. Astfel, creșteri ale numărului de angajați au fost înregistrate în următoarele domenii:
- Fabricarea produselor din minerale nemetalice – 639 de persoane
- Fabricarea mobilei – 265 de persoane
- Fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie – 220 de persoane
- Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal – 150 de persoane
- Fabricarea produselor din cauciuc și plastic – 113 de persoane
În schimb, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în:
- Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.361 de persoane
- Producția de autovehicule, mașini și utilaje – 3.305 de persoane
- Industria alimentară – 1.417 persoane
- Tăbăcirea și finisarea pieilor – 1.117 persoane
- Fabricarea băuturilor – 792 de persoane
Potrivit expertului, majoritatea întreprinderilor au înregistrat reduceri de activitate și diminuarea locurilor de muncă, cu excepția industriei mobilei, care a avut o creștere atât a producției, cât și a angajărilor – 265 de persoane, echivalentul a trei fabrici moderne. În contextul celor trei crize recente – pandemia, criza energetică și războiul din Ucraina – industria mobilei s-a dovedit cea mai rezistentă.
„Viziunea noastră privind dezvoltarea industrială a sectoarelor care asigură cele mai mari salarii și angajări este slabă. Industria, care ar putea absorbi 210.000 de locuri de muncă, se află în stagnare din lipsa unei strategii de dezvoltare”, a adăugat expertul.
În ceea ce privește exportul de servicii de prelucrare a materiei prime, economistul a prezentat următoarele cifre:
- 2010 – 1,3 miliarde lei
- 2015 – 2,6 miliarde lei
- 2019 – 4,7 miliarde lei
- 2020 – 4 miliarde lei
- 2022 – 4,6 miliarde lei
- 2024 – 4,2 miliarde lei
„Leul moldovenesc s-a depreciat aproape de două ori față de 2019. Încasările reale ale celor care prelucrează materia primă în Republica Moldova au scăzut la jumătate în ultimii cinci ani. Această ramură ar putea fi un motor de dezvoltare economică, în special pentru mediul rural, însă nu există o direcție clară de susținere”, a explicat economistul.
În privința exportului net de zahăr, expertul a subliniat că acesta a scăzut semnificativ:
- 2005-2009 – 116 mii tone
- 2010-2014 – 82,3 mii tone
- 2015-2019 – 92,7 mii tone
- 2020-2023 – doar 2,3 mii tone
„Această tendință arată că în viitorul apropiat vom ajunge să importăm masiv zahăr. Ne transformăm din producători în importatori de produse finite și exportatori de materii prime”, a avertizat expertul.
Situația exportului net de ulei vegetal este și mai îngrijorătoare:
- 2001-2005 – 23,6 milioane USD
- 2011-2015 – 62,4 milioane USD
- 2020 – 94,0 milioane USD
- 2022 – 320,8 milioane USD
- 2024 – 60,6 milioane USD
„În 2024, importul de ulei vegetal a atins un nivel record de peste 60 milioane USD, de zece ori mai mult decât în mod obișnuit. Situația este mai gravă decât la zahăr. Anul 2024 va rămâne în istorie ca anul în care Republica Moldova a importat ulei vegetal de 60 milioane USD”, a concluzionat economistul.
