Analiza activității porturilor Giurgiulești și Ungheni evidențiază o specializare distinctă a fiecărui port în cadrul exporturilor pe cale navală din Republica Moldova. Datele din analiza expertului în agro-market Iurie Rija arată că portul Giurgiulești a gestionat un volum mai mare de mărfuri, cu un total de 988,5 mii de tone și 345 de corăbii, în timp ce portul Ungheni a contribuit cu 513,7 mii de tone și 436 de corăbii.
Ce ține de comerțul cu cerealele, portul Ungheni, o întreprindere de stat profitabilă, a continuat să joace un rol important în exportul acestora, contribuind cu 508,8 mii de tone în 2024. Specializarea sa pe cereale și zootehnie este evidentă, cu un ritm de creștere accelerat în ultimii ani.
„De exemplu, volumul cerealelor exportate prin portul Ungheni în prima jumătate a anului 2024 a fost de 303,6 mii de tone, aproape egal cu totalul din anii precedenți. De asemenea, portul a exportat 4,8 mii de tone de produse zootehnice, ceea ce consolidează diversitatea operațiunilor sale. Dezvoltarea respectivă este un rezultat îmbucurător, având în vedere nivelul redus al investițiilor comparativ cu portul privat Giurgiulești. Pe lângă contribuția sa la exporturile de cereale, portul Ungheni joacă un rol strategic în valorificarea potențialului naval al râului Prut. Deși gestionat cu resurse mai limitate, portul continuă să se dezvolte, fiind o sursă importantă de venituri pentru stat și un factor esențial în reducerea congestionării portuare”, afirmă expertul.
Cât despre activitatea portului Giurgiulești, în 2024 prin intermediul acestuia au fost exportate 988,4 mii de tone mărfuri, dintre care o pondere însemnată de 74% a fost reprezentată de cereale (729,7 mii de tone). Produsele prelucrate, precum uleiul și șrotul de floarea-soarelui, sunt, de asemenea, exportate exclusiv prin acest port, confirmând statutul său de principal hub logistic pentru mărfurile date.
„În contextul actual, extinderea investițiilor în infrastructura portuară, în special în portul Ungheni și pe porțiunile Leova-Giurgiulești, va duce la evitarea congestiei portuare și va stimula o creștere a volumului de mărfuri tranzitate. Portul Ungheni are potențialul de a deveni un nod logistic important, diversificându-și capacitatea operațională și consolidând competitivitatea comercială a Republicii Moldova”, mai evidențiază expertul.
Pe lângă exporturi, importurile de mărfuri prin porturile Giurgiulești și Ungheni au avut o dinamică interesantă în 2024. Portul Giurgiulești a gestionat un total de 733,8 mii de tone de mărfuri importate prin 345 de corăbii, în timp ce portul Ungheni a procesat 304,7 mii de tone de mărfuri, prin intermediul a 229 de corăbii.
Analizând structura mărfurilor importate, portul Giurgiulești a primit volume mari de motorină (171,6 mii de tone, 53 de corăbii) și benzină (111,9 mii de tone, 55 de corăbii), ceea ce subliniază rolul său ca hub pentru produse petroliere. În plus, Giurgiulești a importat 176,6 mii de tone de griblură, nisip, pietriș și perlit prin 124 de corăbii, fiind un punct cheie pentru aceste materiale de construcție. De asemenea, importurile de fertilizanți și minereuri au atins 129,6 mii de tone, respectiv 131,2 mii de tone.
Pe de altă parte, portul Ungheni s-a specializat mai mult pe importurile de griblură, nisip, pietriș și perlit, cu un volum de 217,8 mii de tone transportate prin 184 de corăbii. Acesta a importat și sare, sodă și zahăr într-un volum de 50,2 mii de tone, utilizând 25 de corăbii, ceea ce indică o diversificare a mărfurilor.
„Dinamica importurilor și exporturilor realizate pe cale navală reflectă complementaritatea celor două porturi. Giurgiulești se axează pe uleiuri, produse petroliere și materiale grele, în timp ce Ungheni își consolidează poziția ca nod logistic pentru agricultură și industrie. Împreună, ele susțin o mare parte din activitatea economică a țării, iar investițiile continue în infrastructura lor vor permite valorificarea deplină a potențialului comercial al Republicii Moldova”, a conchis expertul.
