Prețurile la grâu pe bursele internaționale continuă să scadă, consolidând un trend descendent care începe să se resimtă și pe piața regională. Contractul pentru grâul de panificație cu livrare în luna decembrie pe bursa Euronext a coborât recent la 190 euro/tonă. Nivelul este considerat un prag psihologic important: dacă va fi spart în jos, este posibil ca scăderea să se accelereze, în condițiile în care producția mondială de grâu este estimată la un volum record, de peste 400 milioane tone. Datele se conțin în analiza expertului Iurie Rija.
În Ucraina, săptămâna trecută prețurile grâului au coborât pe fondul unui ritm mai lent al exporturilor și al unei oferte abundente din partea morilor de făină. Totuși, analiștii locali au observat o particularitate: grâul de calitate superioară este în continuare deficitar. Prețurile de achiziție pentru grâul de panificație (clasa a II-a) au scăzut cu 100–200 UAH/tonă, situându-se acum între 9 800 și 10 800 UAH/tonă CPT, în timp ce grâul furajer a ajuns la 8 600–9 900 UAH/tonă CPT.
Pe piața Republicii Moldova, grâul alimentar se vinde în prezent cu 3,10 lei/kg în nordul țării și 3,60 lei/kg în portul Giurgiulești, după o scădere de circa 0,20 lei/kg în ultimele două săptămâni. Fermierii resimt presiunea reducerii prețurilor, în special în condițiile în care calitatea grâului din acest an ridică noi provocări.
În 2025 parametrul „W” – care exprimă forța de creștere și elasticitatea aluatului – s-a dovedit a fi inferior. Situația a fost o surpriză pentru piața locală, unde până acum nu existau probleme majore cu indicatorul respectiv, iar lipsa unor utilaje de laborator pentru parametrul „W” face dificilă o evaluare exactă a stocurilor de grâu de panificație. Consecințele sunt resimțite de exportatori, care se confruntă cu penalități contractuale atunci când loturile nu respectă parametrii agreați cu partenerii externi. Cazuri similare se înregistrează și în România, unde grâul din acest an are probleme de calitate similar.
Un parametru W inferior este cauzat de condițiile climaterice din primăvară. În perioada critică pentru formarea bobului și pentru acumularea proteinelor, culturile au suferit de deficit de apă și temperaturi ridicate. Lipsa precipitațiilor în lunile aprilie–mai, exact când spicul era în plină dezvoltare, a afectat procesul de umplere a bobului și a redus calitatea proteinelor din gluten.
Astfel, chiar dacă nivelul total de proteină și indicele de cădere au rămas în limite bune, structura glutenului s-a deteriorat. Mai exact, s-a acumulat o proporție mai mare de proteine solubile și mai puțin gluten de calitate. Consecința practică este un parametru W mai mic, ce face ca făina să aibă o capacitate scăzută de a susține fermentația și de a produce pâini cu volum și textură corespunzătoare.
