Agricultorii încep să investească în legumicultură: Ce subvenții sunt
Rafturile magazinelor sunt în mare parte pline de legume importate, din cauză că legumicultura locală este slab dezvoltată și neatractivă. Cu toate acestea, unii agricultori încep să investească în această ramură, fie cu resurse proprii, fie accesând credite, pentru a-și consolida afacerile și a le face mai rezistente la riscuri. Astfel, piața internă ar putea fi mai bine aprovizionată cu produse moldovenești.
În condițiile schimbărilor climatice, producătorii sunt îndemnați să promoveze culturi tradiționale, cum ar fi mazărea, fasolea, năutul și lintea — acestea fiind solicitate atât pe piața internă, cât și internațională, a menționat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, la Moldova 1. Potrivit lui, fermierii din sectorul legumiculturii ar trebui să se asocieze pentru a întocmi mai ușor contracte de export și a obține finanțare.
„Atunci când la noi din când în când apar niște cereri foarte mari de anumite culturi, ne dăm bine seama că undeva este această insuficiență sau nișă unde Republica Moldova și-ar găsi locul. De aceea, trebuie organizate aceste asociații care să umble, să caute, să vadă unde sunt necesitățile de aceste culturi, să vadă din ce țări acolo se importă, ce se întâmplă în aceste țări, cum noi putem să intervenim, în ce perioadă putem să intervenim. Totul este posibil. Spre regret, abia anul trecut, noi am putut să înregistrăm două asociații a producătorilor agricoli pe legume, unde vor intra și leguminoase”, a spus Vasile Șarban.
Deși acest sector este considerat neimportant de către agricultori, pe piața autohtonă se înregistrează o cerere sporită care în acest moment este acoperită într-o anumită măsură de legumele de import. Pentru a schimba această situație, statul sprijină fermierii din domeniu cu subvenții de 2000 de lei la hectar pentru însămânțare, a mai spus Vasile Șarban.
„La acest capitol, din păcate, Republica Moldova nu prea stă bine, deoarece noi mai mult utilizăm în cultură deci mazăre. Mazărea care ocupă suprafață, peste 22.000 hectare, după care avem 0,4 mii hectare de fasole, foarte puțin, de fapt. Noi trebuie să ne învățăm să avem și o cultură a consumului de leguminoase. Mai avem 0,4 mii de hectare cu alte leguminoase, cum ar fi năutul, lintea, lopinul. Este recomandabil ca producătorul agricol să aibă înțelegeri prealabile cu potențialii cumpărători, să contracteze niște suprafețe și volume de produs și să cultive cu siguranță, mai mult că atât că aceste categoriei de culturi sunt destul de tolerante la condițiile secetoase care se întâmplă acum în Republica Moldova și nu doar”, a precizat Vasile Șarban.
Multe dintre produsele de pe rafturile magazinelor sunt importate din Turcia, Spania sau Grecia. Spre deosebire de producătorii de fructe, legumicultorii nu beneficiază de o bază solidă pentru exporturi, susține Aurelia Cecoi, care de 8 ani crește legume, în special rădăcinoase. Singura soluție rămâne deocamdată piața autohtonă, spune antreprenoarea.
„Sunt intermediarii și magazinele autohtone. R. Moldova este prea mică ca să facem un export la moment de legume. Numai când se formează deficitul în Moldova începe să exporte legume. Până ce ar fi, noi trebuie să putem aproviziona consumatorii noștri moldoveni., pentru că noi facem foarte mult import de legume, dacă să luăm statistici. Noi să nu dăm bani la acel producător din altă țară, că el a cultivat și să dăm venituri intermediar, dar facem un propriu venit”, spune Aurelia Cecoi.
În anul 2023, producția de legume în țara noastră a constituit 285 de mii de tone. Importurile au constituit 66 de mii de tone, iar exporturile 34,3 de mii de tone, relevă datele Biroului Național de Statistică.
