Luna aprilie a început cu discuții aprinse pe marginea doleanțelor vociferate de fermierii din întreaga țară : acciza la motorină, evitarea majorării TVA în agricultură și dialogul coordonat din Guvern, pentru a se reuși identificarea unor soluții concrete. În urma discuțiilor cu agricultorii din raioane, dar și în baza propunerilor adunate de la aceștia, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov, autoritățile trebuie să intervină cât mai urgent, altfel situația se va agrava și mai mult.
Potrivit lui Serghei Ivanov, au fost identificate trei probleme concrete: acciza care poate fi ajustată imediat, necesitatea introducerii plății pe hectar pentru a susține procesarea internă a producției și riscul majorării TVA în agricultură, care va lovi direct în prețuri și în buzunarul cetățenilor.
„Există neclarități majore privind volumele compensate și criteriile aplicate. Dacă depun facturi pentru 10 tone și se rambursează doar pentru 4 tone, ce se întâmplă cu diferența? Am întrebat reprezentanții din Guvern dacă au făcut calcule, evident că nu au putut răspunde. Am constatat o lipsă gravă de coordonare între ministere, darămite o comunicare cu fermierii care lipește în continuare. Dacă Guvernul nu vorbește pe o singură voce, nu poate oferi soluții eficiente pentru economie. Și de unde au luat ei că restituirea trebuie să aibă loc de la 1 martie, debursarea accizei trebuie să înceapă de la 1 ianuarie. Am elaborat Legea Accizei ca să fie un mecanism stabilit prin lege, nu la dorința cuiva. Ciclul în agricultură începe cu perioada din luna august, când semănăm rapița, nu de la 1 martie cum au propus ei. Dar ce așteptări putem avea dacă ei evită discuțiile cu fermierii, noi am reușit să organizăm în câteva zile atâtea întâlniri cu agricultorii din diferite raioane, să le ascultăm doleanțele”, a menționat Ivanov.
De asemenea, deputatul critică stabilirea unor termene considerate arbitrare pentru acordarea subvențiilor, subliniind că acestea ar trebui să acopere întreg ciclul agricol, începând cu 1 ianuarie. O altă problemă urgentă este intenția Guvernului de a majora TVA de la 8% la 20 %.
„Noi la întâlnirea de la 1 aprilie am înțeles că cei de la Ministerul Economiei și MAIA nu știau că cei de la Ministerul Finanțelor deja pregătește proiectul de majorare a TVA-ului. Vom cere să se renunțe la uniformizarea cotei TVA (de 20% pe întregul lanț). Cum are loc comunicarea între ei, nu este clar, dar după rezultate, deducem că se lucrează fără să se comunice. O altă propunere de la Ministerul Finanțelor a fost Proiectul cu privire la aprobarea Regulamentului privind rambursarea TVA pentru producătorii agricoli. Acesta ar urma să fie supus consultărilor publice și aprobat pe 14-15 aprilie. Sperăm că lucrurile se vor mișca într-un ritm mai vioi, pentru că în agricultură contează fiecare zi”, a precizat președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară.
Ivanov atrage atenția și asupra restanțelor la plata subvențiilor, care, potrivit datelor prezentate, au ajuns la aproximativ 1,5 miliarde de lei. În acest context, el a criticat promisiunile privind noi programe de sprijin în lipsa resurselor necesare pentru acoperirea obligațiilor existente.
„Îngrășămintele sunt scumpe, agricultorii nu sunt creditați de nimeni, mulți au ajuns la insolvabilitate, iar gospodăria în așa caz este gestionată de un administrator, care nu înțelege etapele agricole, el vrea să economisească banii, nu prea are rost să-i explici că trebuie să începi cultivarea și nu ai mijloace financiare. Subvențiile nu vin, căci bugetul chiar dacă a fost stabilit, însă banii nu neapărat ajung la fermieri. Au primit subvențiile cei care au făcut investiții în 2024, dar cei care au investit în 2025, anul acesta nu vor primi banii. Situația e critică, am propus ca plățile directe per hectar să fie oferite pentru toate culturile cu aplicarea coeficientului la fiecare cultură, coeficient la nivelul de precipitații, așa cum este la sfecla de zahăr. În special vorbim de grâu, ca să putem furniza materie primă pentru procesatori și să nu depindem atât de importuri. Am discutat cu fermierii din Glodeni, Leova, Hîncești și cu toții au vociferat aceleași probleme, vom fi nevoiți să găsim soluții pentru ca agricultorii să aibă acces la mijloace financiare pe termen lung. Noi trebuie să creștem puterea de cumpărare, nu invers și dacă autoritățile nu vor interveni, securitatea alimentară a Republicii Moldova va fi supusă unui mare risc, în contextul situației globale extrem de grave”, a subliniat Ivanov.
În timp ce Republica Moldova se grăbește să transpună toate legile UE, viitorul cadru al sistemului agricol comunitar, urmează să fie modificat în urma unei reforme a Politicii Agricole Comune (PAC) și asupra bugetului PAC 2028–2034, care va fi micșorat cu aproape 20%.
„Noi ne grăbim să transpunem legislația UE, dar uităm că deocamdată nu suntem stat membru și că nu beneficiem de fonduri de preaderare. De fapt, am aflat la întâlnirea de la Vilnius, Lituania unde am mers recent la invitația primită încă în luna ianuarie, că la Bruxelles nici nu s-a discutat despre oferirea de fonduri pentru transcrierea legilor europene. Ei sprijină integrarea noastră în UE, nu există dubii, în acest sens a fost elaborată o declarație comună cu participarea președinților Comisiilor parlamentare de agricultură pe care am semnat-o cu toții, reprezentanții Lituaniei, Estoniei, Letoniei, Ucrainei și noi, deși mai trebuia să vină cei din Polonia și din România. S-au punctat niște lucruri care trebuie realizate urgent, în schimb, reprezentanții Camerelor agricole din Letonia, prezenți acolo ne-am menționat că intenția autorităților de a crea Camere agricole pare a fi absurdă. Ai noștri vor să obțină totuși bani de la UE anume pentru crearea CA. Dar pentru fermieri vor fi taxe în plus achitate obligatoriu, dacă totuși Curtea Constituțională nu va respinge Legea creării camerelor agricole ca neconstituțională. Vom vedea în curând. Autoritățile se laudă că transpun legislația la standardele UE, dar pentru implementarea acestor legi și punerea în aplicare, sunt necesare mijloace financiare. În cadrul vizitei, La Vilnius, în Lituania, am transmis un mesaj clar: agricultura nu mai este doar economie, ci deja presupune securitate. În fața crizelor multiple care afectează regiunea noastră, securitatea alimentară devine o prioritate strategică. Statele noastre trebuie să acționeze împreună: pentru a proteja fermierii, pentru a consolida producția și pentru a asigura stabilitatea societăților noastre”, a punctat Serghei Ivanov, președintele Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară.
