În cadrul celei de-a 10-a ediție a Conferinței Naționale Vitivinicole, directoarea adjunctă a AIPA, Diana Coșalîc, a prezentat programele de sprijin disponibile pentru anul 2026, precum și noile mecanisme de subvenționare a investițiilor în sectorul vitivinicol. Potrivit acesteia, anul curent va fi unul de tranziție, care va permite continuarea proiectelor inițiate în anii precedenți.
„Trebuie să menționăm că anul 2026 este unul special, fiind un an de tranziție. Această tranziție permite continuitatea sprijinului pentru subiecții care au depus dosare în anii anteriori. Prin urmare, în anul 2026, dacă o unitate economică a depus anterior o cerere de finanțare sau un dosar de investiții, aceasta va continua să fie eligibilă pentru trei forme de plată: subvenții post-investiție, cofinanțare și modernizarea plantațiilor viticole, precum și modernizarea și dezvoltarea capacităților de procesare primară a strugurilor și să nu uităm de acel turism viticol care în ultima perioadă o ascensiune în ascensiune interes”.
Diana Coșalîc a prezentat și evoluția investițiilor din ultimii ani, subliniind creșterea constantă a interesului pentru dezvoltarea plantațiilor și modernizarea unităților de procesare.
„Am analizat dosarele depuse în perioada 2023–2025 și le-am catalogat pentru a putea vedea mai clar evoluția investițiilor în plantarea viței-de-vie, atât pentru struguri de vin, cât și pentru struguri de masă. Aici includem și alocarea fondurilor pentru echipamente și tehnică agricolă. Astfel, în anul 2023 s-a înregistrat o creștere a investițiilor în sector, în special la capitolul înființării plantațiilor. În ultimii trei ani, 61 de unități care procesează struguri au fost modernizate și au beneficiat de subvenții adiacente exploatațiilor viticole. În perioada 2023–2025, suma subvențiilor achitate pentru investițiile efectuate reprezintă circa 6–7% din Fondul Național de Dezvoltare Rurală direcționat anual către sectorul vitivinicol. În ceea ce privește investițiile totale, în anul 2023 acestea au depășit 860 de milioane de lei, în 2024 au ajuns la circa 1 miliard de lei, iar în 2025 se înregistrează aproximativ 704 milioane de lei investiții declarate de entitățile economice. Raportat la cuantumul subvențiilor, vedem că per total circa 10% din volumul total al investițiilor a fost eligibil pentru susținere financiară”.
Pentru anul curent, AIPA anunță recepționarea cererilor pentru subvențiile post-investiție, dar și lansarea unui nou program strategic.
„În anul 2026 vor fi recepționate cererile pentru forma de plată post-investiție, în special pentru cele trei direcții menționate anterior, care asigură continuitatea proiectelor inițiate în perioada 2024–2025. Mai important este însă ceea ce urmează în anul 2026 pentru entitățile economice. Avem surse financiare în valoare de aproximativ 628 milioane de lei, destinate implementării programului strategic de politici. Acest program este în așteptarea aprobării și lansării pentru implementare. Sunt prevăzute surse financiare pentru tineri, pentru entitățile economice care dezvoltă plantații pe suprafețe de până la 10 hectare, dar și pentru cei care implementează anumite condiționalități”, a menționat Diana Coșalîc.
Totodată, diretoarea adjunctă AIPA a evidențiat schimbarea modelului de finanțare, care va pune accent pe proiecte planificate și dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
„La capitolul criterii de selecție, sectorul vitivinicol se regăsește prioritar. Chiar dacă au existat discuții pentru a stimula mai puternic dezvoltarea pepinierelor, acestea se regăsesc în noul program la componenta „investiții sectoriale”. În cadrul investițiilor sectoriale sunt incluse proiecte precum: înființarea plantațiilor, reconversia, turismul vitivinicol și dezvoltarea pepinierelor. Este vorba despre o cerere depusă de entitatea economică, în baza căreia se planifică realizarea unui proiect investițional pe o perioadă de 24 sau 36 de luni. Agenția va examina corectitudinea prezentării proiectului investițional, va evalua dosarul în baza criteriilor prevăzute de program și, în limita bugetului disponibil, va accepta sau va refuza finanțarea acestuia. Respectiv, înțelegem schimbarea de paradigmă: de la subvenționarea post-investiție se trece la investiții planificate. Vom lucra pe baza proiectelor prezentate, a planurilor investiționale și a necesităților reale din sector. Aici sunt prevăzute subvenții planificate pentru entitățile economice cu profil agricol, pentru tineri, femei și microîntreprinderi. Toate aceste priorități se vor regăsi în programul de dezvoltare rurală. Totul depinde de ingeniozitatea tinerilor și a entităților economice în elaborarea proiectelor și de capacitatea acestora de a-și planifica dezvoltarea pe termen lung, pentru a asigura sustenabilitatea afacerii. Sper foarte mult ca perioada 2026–2027 să fie valorificată la maximum, în special de investitorii economici și de cei care dezvoltă proiecte pe termen mediu și lung”.
