Consumul de pomușoare în rândul moldovenilor a crescut de peste patru ori în mai puțin de zece ani. Consumul s-a majorat în aceeași măsură cu producția, care în proporție de 95% este realizată pe piața internă. Despre aceasta a comunicat expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, pomușoarele, deși par un produs de lux, având în vedere prețul pe care îl au, intră destul de activ în viața moldovenilor. De la lipsa lor, acum câțiva ani, pe piața moldovenească, în prezent au o oarecare pondere în structura fructelor din Republica Moldova. Au înregistrat o creștere vizibilă în ultimii ani, în special a crescut consumul acestora în rândul moldovenilor. Prețul pomușoarelor pe piața internă este aproape egal cu cel din exterior.
„Producția de pomușoare în Republica Moldova este un fenomen plăcut, care se dezvoltă destul de bine”, susține Veaceslav Ioniță.
Cu referire la consumul de pomușoare în Republica Moldova pe cap de locuitor, expertul spune că în perioada 1981/1985 acesta a fost de 0,4 kg de persoană anual. Între 1986/1990 – de 0,5; 1991/1995 – 0,6; 1996/2000 – 0,5; 2001/2005 – 1,1; 2006/2010 – 0,9; 2011/2015 – 1,7; 2016/2020 – 4,1; 2021 – 5,8; 2022 – 7,5; 2023 – 7,7.
„În perioada sovietică, consumul pomușoarelor chiar era un lux, doar de sărbători. În prezent, moldovenii consumă pomușoare de 20 de ori mai mult. Acestea au devenit accesibile în ultimii 10 ani. Tot mai multe pomușoare au început să fie produse, dar și veniturile populației au crescut”, a menționat Ioniță.
Vorbind despre producția de pomușoare în Republica Moldova, media pe 2021-2023, producția de căpșune a fost de 60,9%; zmeură – 33,4%; coacăză – 3,3%; alte pomușoare – 1,3%; cătină și mure – câte 0,3%; iar agriș – 0,2%.
„Suprafața de pomușoare din Republica Moldova în perioada 1981/1985 a fost de 1,2 mii de hectare. Între 1986/1990 – de 2,2 mii/ha; 1991/1995 – 1,8; 1996/2000 – 0,6; 2001/2005 – 1; 2006/2010 – 1; 2011/2015 – 1,8; 2016/2020 – 3,8; 2021 – 3,8; 2022 – 4,4; 2023 – 4,7. Astăzi este de două ori mai mult decât a fost în perioada sovietică”, declară expertul.
Despre producția, consumul și exportul de pomușoare, economistul a afirmat că în 2016 producția a fost de 9,5 mii de tone, dintre care: consumul intern - 8,1 mii de tone, iar exportul - 1,4 mii de tone; 2018 – 13,3 mii/t producția: consumul intern - 10,5 mii/t, iar exportul - 2,8 mii/t; 2020 – 15,4 mii/t producția: consumul intern - 12,6 mii/t, iar exportul-2,8 mii/t; 2022 – 20,3 mii/t producția: consumul intern - 18,2 mii/t; iar exportul - 2,1 mii/t; 2023 – 20,8 mii/t producția: consumul intern - 18,3 mii/t, exportul - 2,5 mii/t.
„Către export s-au dus doar căpșuni, zmeură și coacăză. Practic 10% din pomușoarele care sunt produse sunt exportate, restul sunt consumate pe intern”, a afirmat Veaceslav Ioniță.
Veniturile din vânzarea pomușoarelor a fost în 2016 de 240 de milioane (mln) de lei, dintre care 214 mln/lei din consumul intern, iar 26 de mln/lei din exporturi. În 2017 – de 273 mln/lei: 249 mln/lei-consumul intern, iar 24 mln/lei-export; 2018 – 216 mln/lei: 171 mln/lei-consumul intern, 45 mln/lei-export; 2019 – 320 mln/lei: 270 mln/lei-consumul intern, 51 mln/lei-export; 2020 – 206 mln/lei: 162 mln/lei-consumul intern, 43 mln/lei-export; 2021 – 374 mln/lei: 291 mln/lei-consumul intern, 83 mln/lei-export; 2022 – 591 mln/lei: 516 mln/lei-consumul intern, 75 mln/lei-export; 2023 – 464 mln/lei: 404-consumul inter, 60 mln/lei-export.
„În 2022 a crescut substanțial producția de pomușoare, a fost și o creștere de prețuri. În 2023 a fost creștere de producție, dar a fost înregistrată o scădere destul de semnificativă a prețurilor”, a adăugat acesta.
Analistul economic a menționat că în 2016 consumul de pomușoare în Republica Moldova a fost de 8,6 mii de tone, dintre care 8,1 mii/t a fost producția locală, iar 0,5 mii/t – producție de import; 2018 – 11 mii/t: 10,5 mii/t-producție locală, iar 0,5 mii/t-import; 2020 – 13,1 mii/t: 12,6 mii/t-producție locală, iar 0,5 mii/t-import; 2022 – 19,2 mii/t: 18,2 mii/t-producție locală, iar o mie de tone-import; 2023 – 19,3 mii/t: 18,3 mii/t-producție locală, o mie de tone-import. Astfel, se constată că 95% din pomușoarele pe care moldovenii le consumăm sunt de producție locală, cele de import sunt consumate preponderent iarna.
Analizând consumul de pomușoare din Republica Moldova per capita, a constatat că în 2016 a fost de 3 kg/anual, dintre care 2,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-producție de import; 2018 – 4 kg/anual pe cap de locuitor: 3,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-de import; 2020 – 5 kg/anual per capita: 4,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-de import; 2022 – 7,5 kg/anual/per capita: 7,1 kh/anual-producție locală, iar 0,4 kg/anual-de import; 2023 – 7,7 kg/anual pe cap de locuitor: 7,3-producție locală, iar 0,3-de import.
Exportul de pomușoare în 2016 a fost de aproape 1,77 de milioane (mln) de dolari, dintre care: 910 mii de dolari din exportul zmeurei, 450 de mii de dolari-exportul altor pomușoare, iar 410 mii de dolari-exportul de căpșune; 2018 – 2,56 mln dolari: 1,3 mln-exportul de căpșune, 1,1 mln-exportul altor pomușoare, iar 0,16 mln-exportul zmeurei; 2020 – 2,53 mln dolari: 1,92 mln-căpșune, 0,56 mln-zmeură, iar 0,06 mln-alte pomușoare; 2021 – 4,68 mln dolari: 2,33 mln-căpșune, 2,31 mln-zmeură, iar 0,03 mln-alte pomușoare; 2023 – 3,29 mln dolari: 2,22 mln-căpșune, 1,07 mln-zmeură.
În 2023, exportul pomușoarelor a avut loc în Federația Rusă: căpșune – 32,5%, zmeură și alte pomușoare – 8,4%; România: căpșune – 29,2%, zmeură și alte pomușoare – 3%; Polonia – zmeură și alte pomușoare – 18,4%; Kîrgîstan: căpșune – 5,1%; Serbia: zmeură și alte pomușoare – 2,7%; Belarus: căpșune – 0,5%; Ucraina: zmeură și alte pomușoare – 0,1%.
„Agricultura Republicii Moldova, la capitolul pomușoare, este o ramură care trece printr-un proces de transformare. În mare parte, pomușoarele moldovenești sunt destinate consumului intern și au o creștere fenomenală în acest sens. Republica Moldova trebuie să treacă la agricultură intensivă, consumatoare de capital propriu, lucru care va permite creșterea productivității. Fructele sunt deja mai bine privite decât cerealele. Plantațiile noi moderne de fructe permit obținerea unei producții mult mai mari decât cerealele”, a conchis expertul Veaceslav Ioniță.
