Nivelul de poluare în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății. Asta arată un studiu realizat de PNUD în colaborare cu Agenția Spațială Europeană.
La începutul anului 2023, capitala s-a aflat sub cod roșu de poluare, urmare a traficului intens, temperaturilor de afară dar și a activității unor agenți economici.
Sursa: Agenția de Mediu
Potrivit Agenției de Mediu, calitatea aerului atmosferic este influenţată de emisiile provenite din trei tipuri de surse poluante:
- Sursele staţionare fixe, care includ centralele electrotermice (CET-urile) şi cazangeriile, întreprinderile industriale în funcţiune;
- Sursele mobile, care includ transportul auto, feroviar, aerian, fluvial şi tehnica agricolă;
- Transferul transfrontalier de noxe. Poluanții atmosferici emiși într-o țară pot fi transportați prin intermediul mișcării maselor de aer în atmosferă, contribuind sau ducând la o calitate scăzută a aerului în alte zone.
Poluarea aerului de la sursele fixe și mobile nu este echivalentă pe întreg teritoriu al țării. Gradul de poluare a spațiului aerian urban este mai mare față de cel rural pe motivul existenței în orașe a întreprinderilor industriale majore, obiectivelor termo-energetice și termice și traficului intens al transportului auto.
Emisiile mașinilor sunt cu atât mai periculoase cu cât numărul automobilelor crește vertiginos de la an la an. Din aceste surse provin emisii în cantităţi mari de hidrocarburi, oxizi de carbon, oxizi de azot, particulele în suspensie, benzo(a)pirenul etc., în funcţie de diferiţi factori: calitatea combustibilului utilizat, starea tehnică a vehiculelor, numărul unităţilor de transport exploatat, etc. Acești poluanți au un impact negativ asupra sănătății umane și asupra aerului, în special când sunt în concentrații mari. Spre exemplu:
Poluarea aerului cu dioxid de azot conţine o ameninţare nu numai pentru sănătatea umană, dar provoacă şi daune ecologice pentru mediul ambiant. Influenţa dioxidului de azot asupra plantelor provoacă înălbirea frunzelor, ofilirea florilor, fructelor şi încetarea creşterii lor.
Microparticulele (PM 2.5, PM10) – sau particule în suspensie – sunt produse de traficul rutier și includ emisiile de carbon provenite de la motoare, bucăți mici de metal și cauciuc din uzura și frânarea motorului, precum și praful de pe suprafețele rutiere. Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație sporită de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Oxizii de azot (NO, NO2) sunt un grup de gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Cel mai adesea, ei sunt rezultatul traficului rutier, activităţilor industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide, deteriorarea calităţii apei, efectului de seră, reducerea vizibilităţii în zonele urbane. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier - este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Rolul pentru executarea monitoringului privind calitatea aerului pe teritoriul Republicii Moldova îi revine Laboratorului de Referință de Mediu (LRM) din cadrul Agenției de Mediu. În acest scop LRM dispune de o reţea de laboratoare și posturi de monitoring amplasate pe teritoriul țării. În dependență de condițiile meteorologice, care determină transportul şi dispersia emisiilor, componența, cantitatea si tipul emisiilor industriale, înălţimea şi diametrul coşurilor surselor de emisie, precum şi temperatura amestecului de gaze evacuate, se stabilește nivelul poluării aerului.
Astfel în baza datelor zilnice de laborator, ce ţin de calitatea aerului atmosferic, în corelare cu prognozele meteorologice se întocmesc prognoze a poluării aerului pentru ziua următoare.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
