În sezonul agricol iulie 2025 – februarie 2026, exporturile de porumb din Republica Moldova au înregistrat o revenire parțială din punct de vedere cantitativ, dar continuă să reflecte o tendință descendentă comparativ cu anii de vârf. În perioada analizată, din țară au fost exportate 148 609 tone de porumb- o dublare de volum față de sezonul precedent, când exporturile s-au limitat la doar 74 532 tone. Totuși, nivelul actual rămâne modest în raport cu potențialul istoric al culturii. Comparativ cu sezonul de referință 2021 – 2022, când Republica Moldova a exportat peste 1 milion de tone de porumb, nivelul actual este de șapte ori mai mic. Diferența evidențiază o pierdere de relevanță a porumbului în structura exporturilor agricole ale țării.
Prețul mediu de export în sezonul curent s-a situat la 4,42 lei/kg, în scădere față de 4,80 lei/kg în sezonul anterior. Este important de menționat că acest preț include costurile de transport până la destinațiile finale, precum Constanța, Brăila, Vaslui sau Reni, dar și livrări mai îndepărtate, inclusiv în Liban. Dacă se analizează însă prețurile reale de piață la încărcare pe barjă la Giurgiulești, acestea au variat în intervalul 3,50 – 3,70 lei/kg, după conversia din dolari în lei moldovenești. Porumbul în acest sezon a fost tranzacționat în medie cu 0,10 – 0,15 lei/kg peste prețul grâului.
În perioada iulie 2025 – februarie 2026, veniturile generate de exportul de porumb au însumat 657,4 milioane lei, în creștere față de 357,8 milioane lei în sezonul precedent, dar mult sub nivelul de 4 miliarde 560 milioane lei înregistrat în sezonul 2021 – 2022. Chiar dacă se observă o revenire față de anul trecut, decalajul față de anii de performanță maximă rămâne pronunțat.
Volumul de 38 800 tone exportate în februarie 2026 marchează un vârf sezonier determinat de eliberarea unor stocuri întârziate. Creșterea prețului mediu de export în luna februarie la 5,94 lei/kg, comparativ cu 3,69 lei/kg în ianuarie este legată de structura exporturilor din luna februarie, unde o parte din volume a fost reprezentată de porumb cu destinații speciale. Astfel, din totalul livrat în februarie, 1 873 tone a fost exportat ca porumb pentru însămânțare, la un preț mediu de 48,71 lei/kg. În paralel, 690 tone de porumb organic au fost comercializate la un preț de 4,76 lei/kg, iar 67,5 tone de porumb pentru popcorn au atins un nivel de 5,54 lei/kg. Baza exporturilor a fost constituită din porumbul convențional, care a reprezentat 36 169 tone și a fost vândut la un preț mediu de 3,74 lei/kg, nivel care reflectă mai fidel condițiile reale ale pieței regionale. Prin urmare, luna februarie 2026 trebuie interpretată mai degrabă ca un vârf tehnic de export, susținut de tranzacții punctuale și nișe de piață.
În structura exporturilor de porumb din Republica Moldova în perioada iulie 2025 – februarie 2026 primele trei companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL, SRL „AGRO-NOVA PRIM” și „OROM-IMEXPO” SRL, cumulează împreună 65% din totalul exporturilor, ce confirmă o dominanță clară a liderilor asupra fluxurilor comerciale. În mod particular, „RUSAGRO-PRIM” SRL se detașează net, cu o cotă de 43%, fiind principalul actor în exportul de porumb.
Georgafia exporturilor de porumb din Republica Moldova în perioada iulie 2025 – februarie 2026 demonstrează o orientare predominantă către piețele din sud-estul Europei și bazinul Mării Negre, cu Grecia și Italia în top ca volum, la prețuri de 3,73 lei/kg și 3,68 lei/kg, în timp ce Turcia și Libanul se evidențiază prin prețuri mai ridicate, de 4,07 lei/kg și 4,14 lei/kg, nivelurile incluzând și costurile de transport până la destinație.
România rămâne o destinație competitivă, cu 15 715 tone la 4,23 lei/kg, beneficiind de proximitate logistică, iar restul țărilor din regiune, precum Serbia, Bulgaria și Albania, absorb volume moderate la prețuri cuprinse între 3,69 și 4,04 lei/kg, în timp ce livrările către alte destinații, la un preț mediu de 5,80 lei/kg, indică tranzacții de nișă sau produse cu valoare adăugată mai mare.
Porumbul își pierde treptat din potențialul economic în Republica Moldova, pe fondul presiunii concurențiale din regiunea Mării Negre. În lipsa unor investiții în productivitate, și managementul riscurilor climaterice, cultura riscă să devină una secundară în structura agricolă națională.
