Suprafața cultivată cu cereale are o importanță strategică în agricultură, având un impact major asupra economiei naționale, securității alimentare și exporturilor. În ultimii ani, ponderea culturilor de grâu și de porumb, s-a menținut destul de stabilă, aproximativ 80-85% din suprafața totală destinată cerealelor, în contextul în care fermierii au adoptat o strategie echilibrată între cereale și alte tipuri de culturi, adaptându-se la cerințele pieței și la condițiile economice, dar în special climatice. Potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, anual, în Republica Moldova se cultivă circa 900-950 de mii de hectare de cereale din totalul de aproape 2 milioane de hectare de terenuri cu destinație agricolă.
Experții susțin că pentru culturile de primăvară, condițiile de cultivare par a fi extrem de bune. Există suficientă umiditate pentru semănatul porumbului și culturii de floarea-soarelui, iar odată cu creșterea temperaturilor, plantele vor avea un start bun în dezvoltare. În plus, datorită alternanței îngheț-dezgheț din timpul iernii, solul s-a afânat natural și a devenit mai favorabil pentru dezvoltarea culturilor.
„Aceste culturi sunt importante atât economic, cât și pentru alimentația populației și hrana animalelor, prin urmare suprafețele se mențin cam aceleași an de an. De exemplu noi de obicei avem porumb pe o suprafață de la 350 mii ha până la 420 mii de ha, care variază în funcție de umiditate. Sperăm că mulți agricultori vor reveni la aceste culturi, inclusiv cei din centrul țării, datorită umidității existente în sol. La floarea- soarelui avem tradițional o suprafață de circa 400 mii de hectare, la rapiță – 90 mii de hectare, anul trecut când de fapt a fost o suprafață record, căci de obicei aceasta variază între 40-60 mii de ha. Asolamentul terenulului este o condiție importantă pe care agricultorii trebuie să o respecte. Orzul se cultivă pe o suprafață de 40 mii ha toamna și 20 mii ha - de primăvară, per total în jur de 60-65 mii ha, câteva procente variază. Intră în asolament bine sorgul. Dar mulți fermieri preferă mazărea de toamnă în locul celei de primăvară, motivul fiind simplu– probabilitatea de a vea o recoltă mai înaltă. Iarna precipitațiile se depozitează, astfel vegetația culturii este mai avansată decât la cea de primăvară, care deseori are o recoltă mai limitată”, a explicat Grigore Baltag, șeful Direcției Produse de Origine Vegetală din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
În regiunea de nord a țării, agricultorii nu au semănat grâu de toamnă așa cum obișnuiau și deocamdată nu este clar ce vor alege să cultive pe suprafețele respective. În schimb, starea culturilor semănate toamna este una extrem de bună.
„Culturile de grâu și rapiță care au fost semănate în toamnă, arată bine, starea lor este bună, chiar foarte bună. Se datorează și faptului că fluctuația temperaturilor de zi și de noapte nu a fost mare. În prezent nu se pune problema reînsămânțării culturilor sau a intervențiilor de urgență în ceea ce privește fertilizarea. În schimb, îngrijorarea este că nu s-a reușit cultivarea tuturor suprafețelor destinate culturilor de toamnă, în special în zona de nord, unde s-a semănat doar un sfert sau maximum jumătate din ceea ce s-a propus. Astfel cel mai probabil că se va cultiva porumb sau chiar floarea-soarelui în detrimentul unui premergător bun pentru culturile de toamnă. Desigur am dori ca agricultorii să înțeleagă că pentru a asigura calitatea grâului de toamnă, ar fi bine ca pe acele suprafețe rămase necultivate cu grâu să cultive deja fie mazăre sau fie o cultură cu termen timpuriu de recoltare”, a menționat Boris Boincean, doctor în științele agricole.
