În agricultura Republicii Moldova, sorgul începe să fie tot mai des readus în discuție de fermieri, după ani în care a fost aproape uitat. Cultura câștigă teren treptat datorită rezistenței la secetă, adaptabilității la soluri mai puțin fertile și interesului în creștere din partea pieței, fiind văzută ca o alternativă practică și rentabilă la culturile tradiționale.
„Dacă vorbim despre sorg ca cultură, trebuie spus că este una foarte veche. Conform datelor istorice, sorgul este printre primele plante cultivate de om, având o istorie de peste 4.000 de ani. În Republica Moldova, sorgul a fost cândva cultivat pe scară largă, însă timp de câteva decenii a fost dat uitării. Acum, treptat, începe să fie reintrodus în asolamente”, a afirmat specialistul Alexandru Nirean.
Interesul pentru această cultură este în creștere, însă nu toți agricultorii sunt familiarizați cu tehnologia de cultivare sau cu avantajele pe care le oferă. Experiențele fermierilor care au testat deja sorgul arată însă rezultate promițătoare.
„Există deja fermieri care cultivă sorg de 7–8 ani și au obținut rezultate foarte bune. Totuși, o bună parte dintre agricultori abia încep să testeze cultura și au încă întrebări legate de tehnologia de cultivare, deoarece nu este la fel de bine cunoscută ca alte culturi tradiționale. Cu toate acestea, procesul de învățare este în desfășurare, iar fermierii sunt ghidați și consultați. Una dintre principalele rețineri ține de piața de desfacere. Mulți fermieri întreabă unde vor putea vinde sorgul. În ultimii ani însă, această problemă practic nu mai există. Există traderi și procesatori în Moldova interesați, iar pe piața internațională sorgul este tot mai solicitat. Problema reală este lipsa volumelor mari. Sorgul nu este încă produs la scară comparabilă cu floarea-soarelui, grâul sau porumbul. Dacă suprafețele cultivate ar crește, ar dispărea complet și întrebările legate de comercializare. Există deja traderi care caută activ sorg și sunt pregătiți să ofere prețuri competitive. De exemplu, în toamna anului 2025, au existat oferte de peste 3 lei/kg, ajungând până la 3,40–3,50 lei/kg pentru cantități mari. În mod obișnuit, sorgul este cu aproximativ 10% mai ieftin decât porumbul, însă anul trecut prețul a fost chiar mai mare”, a spus Nirean.
Pe lângă cererea în creștere, sorgul se remarcă printr-o capacitate de adaptare ridicată la condiții dificile, fiind o soluție pentru fermierii afectați de secetă sau de calitatea slabă a solurilor.
„Un avantaj major al sorgului este adaptabilitatea la condiții dificile. Poate fi cultivat în zone secetoase, pe soluri sărace sau alcaline, cu un pH de până la 9. Spre deosebire de alte culturi, sorgul are particularități fiziologice care îi permit să valorifice mai bine aceste condiții. Chiar și în condiții mai puțin favorabile, o recoltă de 2–3 tone/ha poate fi rentabilă. În condiții optime și cu aplicarea corectă a tehnologiei, producțiile pot fi mult mai mari, asigurând o profitabilitate bună. Din punct de vedere nutritiv, sorgul are avantaje clare: conține cu 2–3% mai multă proteină decât porumbul și un conținut ridicat de amidon. Poate fi utilizat atât în hrana animalelor, cât și în alimentația umană, dar și pentru producerea bioetanolului. Procesatorii locali confirmă că bioetanolul obținut din sorg este de calitate superioară celui din porumb, fiind destinat în mare parte exportului. De asemenea, randamentul este mai mare – dintr-o tonă de sorg se obține mai mult bioetanol decât dintr-o tonă de porumb”.
De asemenea, sorgul ocupă un loc important în rândul cerealelor și este utilizat pe scară largă, inclusiv în alimentația umană.
„La nivel global, sorgul este a cincea cereală cultivată și este utilizat pe scară largă în alimentația umană. Produsele pe bază de sorg sunt recomandate inclusiv de nutriționiști, deoarece conțin foarte puțin gluten. Pâinea din sorg este o alternativă pentru persoanele cu intoleranțe sau probleme metabolice. Există diferite tipuri de sorg: pentru boabe, pentru siloz, dar și sorg zaharat, utilizat la producerea siropurilor. Deși acesta din urmă nu este încă cultivat în Moldova, are potențial. Sorgul rămâne o cultură insuficient cunoscută, mai ales pentru generațiile tinere. Mulți fermieri sunt încă reticenți, însă experiența arată că nu este o cultură complicată. Comparativ cu rapița sau sfecla de zahăr, necesită mai puține inputuri, intervenții și investiții”, a menționat Alexandru Nirean, reprezentant pentru zona centrală a Republicii Moldova în cadrul companiei Lidea.
