Strugurii moldovenești, tot mai căutați în UE. Ce standarde trebuie respectate

Astfel, producătorii trebuie să respecte legea 237,  Hotărârea de Guvern 929 care specifică cerințe specifice pentru calitatea strugurilor, cum ei trebuie să fie păstrați sau ce cerință de calitate trebuie să aibă după recoltare, păstrare ca să ajungă în condiții adecvate pe masa consumatorului. 

În acest sens, dacă vindem strugurii exact după recoltare, indiferent de cum strugurii au fost produși trebuie să corespundă cerințelor de calitate. La nivel european avem Regulamentul 543 /2011, care stipulează aceste cerințe de calitate. 

„O dată ce producătorul a semnat un contract cu un importator din Uniunea Europeană el se aliniază la aceste cerințe”, specifică Andrei Cumpanici, manager siguranța și calitatea alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID. 

Cerințele pentru a accesa piața UE

Strugurii, ca și alte culturi, se clasifică în trei categorii: extra, prima categorie și a doua categorie. Fiecare categorie are cerințe specifice privind aspectul, maturitatea și defectele admise.  

Categoria extra — Strugurii de masă din această categorie trebuie să fie de calitate superioară. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine, repartizate uniform pe ciorchine și acoperite cu pruină. Strugurii nu trebuie să prezinte defecte, cu excepția unor foarte ușoare defecte superficiale, cu condiția ca acestea să nu afecteze aspectul general al produselor 

Categoria I — Strugurii de masă din această categorie trebuie să fie de bună calitate. Boabele trebuie să fie tari, bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pruină. Repartizarea boabelor pe ciorchine poate fi totuși mai puțin uniformă decât în cazul categoriei extra. 

Categoria II — Boabele trebuie să fie suficient de tari și suficient de bine prinse de ciorchine și, pe cât posibil, acoperite cu pruină. Repartizarea pe ciorchine poate fi mai puțin uniformă decât în cazul categoriei I.  

„Pentru categoria întâi și a doua deja sunt admise anumite defecte ușoare. Pentru prima categorie sunt permise ușoare defecte de formă, de culoare, arsuri solare care nu afectează decât epiderma. De cealaltă parte, pentru a doua categorie pot fi permise defecte de formă, de culoare, ușoare arsuri solare care nu afectează decât epiderma, ușoare urme de lovire, ușoare defecte ale epidermei”, a explicat Andrei Cumpanici. 

În ceea ce privește calibrul strugurilor iarăși sunt anumite criterii specifice. Calibrul este determinat de greutatea ciorchinelui. 

„Când vorbim despre aceste cerințe de calibru, de multe ori unele supermarketuri pot solicita struguri foarte mari, Totuși, dacă vorbim de cerințele minime pentru strugurii cultivați în seră atunci categoria extra trebuie să aibă minimum 300 g, prima categorie – 200g, iar a doua categorie — cel puțin 100g. Pentru strugurii cultivați în câmp deschis, categoria extra presupune ca masa ciorchinelui să fie de la 200 – 150g”, susține expertul. 

Un alt aspect important al exportului de struguri este ambalarea și etichetarea adecvată. Strugurii de masă trebuie ambalați astfel încât să se asigure o protecție adecvată a produselor. Fiecare ambalaj trebuie să poarte anumite detalii lizibile, imposibil de șters și vizibilă din exterior. 

„Toți strugurii comercializați trebuie să fie etichetați corect și clar, astfel încât consumatorul să fie pe deplin informat despre produsul pe care îl cumpără. Materialele utilizate în interiorul ambalajului trebuie să fie curate și de calitate, astfel încât să nu cauzeze daune externe sau interne produselor. Utilizarea de materiale, în special hârtie sau etichete, care poartă specificații comerciale este permisă numai cu condiția ca înscrisul sau etichetarea să se realizeze cu cerneală sau clei netoxice. Etichetele aplicate individual pe produse trebuie să poată fi dezlipite fără a lăsa urme vizibile de adeziv și fără a cauza defecte ale epidermei. Eticheta trebuie să conțină informații precum denumirea produsului, țara de origine, denumirea și adresa producătorului sau ambalatorului, precum și masa netă a produsului”, mai precizează Andrei Cumpanici.  

Dincolo de aspect și calitate vizuală, cerințele de inofensivitate joacă un rol important, aici ne referim la nivelul de reziduuri de pesticide, metale grele și alte substanțe. Conform cerințelor europene, nivelurile maxime admisibile de reziduuri de pesticide trebuie respectate cu strictețe. În unele cazuri, supermarketurile solicită ca aceste nivele să fie chiar mai reduse decât cele impuse de legislație.  

În acest context, producătorul trebuie să folosească doar produsele fitosanitare care sunt autorizate în Republica Moldova. Alte produse nu se permit de utilizat pentru că nu sunt omologate și nu vor putea fi importate.   

„Utilizarea produselor de uz fitosanitar trebuie să fie corectă, eficientă și să nu avem multe reziduri rămase în produsul finit. De aceea, clientul poate să solicite strugurii din Republica Moldova numai dacă se aliniază la patru substanțe active prezente în strugurii pentru UE. De aceea, implementarea unor bune practici agricole, cum ar fi Global GAP, este un pas necesar pentru a garanta siguranța alimentară. Având acest certificat, fermierul are posibilitatea de a exporta nu numai pe piața europeană, ci și pe cea internațională”, detaliază Cumpanici. 

Totodată, specialistul a mai accentuat că, în ultimii ani, supermarketurile mai solicită standardul – GRASP. Respectiv, producătorul se aliniază la aceste cerințe de responsabilitate socială, cum sunt respectate cerințele față de angajat și cum este salariat. 

„Din punct de vedere al calității nu există diferențe între cerințele impuse de piața UE și cea tradițională. Cu câțiva ani în urmă, într-adevăr exportul în UE era o adevărată provocare. Acum nimic nu este imposibil!”, a concluzionat Andrei Cumpanici, manager siguranța și calitatea alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID. 

Exportator: „Nu e greu să te conformezi la cerințele UE”

Datorită conformării la cerințele de calitate și siguranță alimentară, cooperativa Ved-Mar-AGRO reușește să cucerească rafturile supermarketurilor din Uniunea Europeană.

Ved-Mar-Agro exportă anual aproximativ între 2.000 — 3.000 de tone de struguri în Polonia, Germania sau altor țări din Uniunea Europeană, cât și rafturile celor mai mari supermarketuri din Europa. 

„Am ales să exportăm doar în Uniunea Europeană, pentru că în anul 2018 ne-am ciocnit cu o problemă, când strugurii de masă nu erau comercializați pe spațiul Estic, nu erau întrebați, erau probleme de calitate. Am ajuns în impasul în care am fost nevoiți să aruncăm o cantitate considerabilă de struguri de masă. Atunci, împreună cu fratele Vlad, am hotărât că piața și direcția noastră de dezvoltare este Uniunea Europeană, a declarat co-fondatorul cooperativei Veaceslav Vedrașco. 

Ved-Mar-Agro dispune de o linie de ambalare modernă și de o linie de producere a cutiilor de carton. Pentru supermarketurile din  Europa exportă sută la sută în cutiile de carton, a câte șase kilograme, cu codița în sus.

„Nu e greu să te conformezi la cerințele UE. Dacă faci totul ca la carte din start până la sfârșit, nu-i deloc greu. Există un raport de analiză, de reziduuri care trebuie să te conformezi, trebuie să înțelegem că stropiturile în vița-de-vie trebuie făcute conform substanțelor permise în Uniunea Europeană. Suntem certificați Global GAP și astfel suntem și verificați”, susține exportatorul.

Cooperativa Ved-Mar-Agro, înființată în 2013, reunește șapte membri, care gestionează împreună 40 de hectare de viță-de-vie pentru producția de struguri de masă.

În primele 8 luni ale anului 2024, exporturile de struguri de masă în UE au crescut cu 125% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Destinațiile principale sunt România, Polonia, Ungaria, Letonia și Croația.