Transportul naval: an record pentru exportul de cereale, deși 2026 nu s-a încheiat

Exportul naval total a ajuns la 1 644 502 tone. Este cu 16% peste întregul an 2025 (1 416 890 t) și cu 9,5% peste 2024 (1 502 189 t), cel mai bun an de până acum.

Evoluția cantităților de mărfuri ieșite pe cale navală din R. Moldova

Grâul este motorul anului. Până la 6 octombrie au fost exportate pe apă 834 500 tone, cu două treimi mai mult decât în tot anul 2025 (501 193 t) și cu 22% peste recordul din 2024 (684 043 t). Grâul a ajuns la 51% din exportul naval total, cu 361 de nave încărcate.

Porumbul a însumat 181 571 tone, deja cu 13% peste anul trecut, deși campania de recoltare abia a început. Rapița menține tendința din 2025: 127 031 tone, cu 13% peste anul precedent și cel mai mare volum din seria analizată. Orzul s-a menținut stabil, la 78 332 tone, practic cât în tot anul 2025. Apar și loturi mici de sorg, linte și mazăre, semn al unei ușoare diversificări a ofertei.

Floarea-soarelui: mai puțin export propriu, mai mult tranzit

La floarea-soarelui, imaginea este diferită. Exportul naval a fost de 235 041 tone, pe 76 de nave. Cea mai mare parte a plecat la începutul anului: în ianuarie și februarie s-au încărcat peste 110 mii de tone, din recolta 2025. Aproape tot volumul, 219 475 tone, a ieșit prin Giurgiulești, cu nave maritime spre porturile Turciei.

Noutatea anului este fluxul de floarea-soarelui care intră în Moldova pe apă. În 2026 au sosit 134 de nave și barje cu 103 884 tone. Barjele vin pe Dunăre din Constanța și Galați și descarcă la terminalele de la Giurgiulești. O parte din volumele sosite în semestrul I a fost importată pentru procesare. Restul a trecut prin regimul de tranzit, reexport și manipulări în zona liberă a Portului Internațional Liber Giurgiulești: marfa este descărcată de pe barje fluviale și reîncărcată pe nave maritime spre alți cumpărători.

Odată cu licențierea importului, după 8 septembrie 2026 în Moldova au sosit opt barje, cu 5,4 mii de tone, iar patru dintre ele au plecat înapoi spre Constanța încărcate cu grâu moldovenesc.

Produsele obținute din prelucrarea cerealelor și oleaginoaselor au însumat 122 953 tone, cu 9% peste tot anul 2025. Ponderea lor în exportul naval rămâne însă modestă, de 7%, departe de 27% în 2023, când pe apă plecau peste 400 de mii de tone de produse procesate. Toate aceste mărfuri au fost încărcate la Giurgiulești, unde funcționează terminalele specializate pentru ulei și șrot.

Uleiul de floarea-soarelui exportat pe apă a scăzut la 64 945 tone, cu 28% sub nivelul întregului an 2025 și de aproape patru ori sub 2023. DDGS, un furaj obținut din producția de bioetanol, a ajuns la 17 418 tone, cel mai mare volum din ultimii patru ani.

Exportul de animale vii pe apă rămâne o nișă: 3 083 tone pe șase nave, toate plecate prin portul Ungheni.

Importul: carburanți în creștere, construcțiile și fertilizanții mai lent

Pe sens invers, în Moldova au intrat pe apă 1 097 543 tone de mărfuri, pe 739 de nave. Volumul reprezintă 92% din totalul întregului an 2025, așa că până în decembrie importul naval ar putea depăși ușor nivelul de anul trecut. Diferența dintre export și import, de aproape 550 de mii de tone, este cea mai mare din seria analizată.

Materialele de construcție, adică criblura, nisipul, pietrișul și perlitul, rămân cea mai mare grupă de import, cu 339 389 tone și 28% din total. Volumul este la trei sferturi din nivelul anului 2025. Motorina a ajuns la 236 149 tone, deja cu 10% peste tot anul trecut, iar benzina la 74 658 tone.

Pentru agricultori, cifra relevantă este cea a fertilizanților: 146 895 tone, 73% din volumul anului 2025. Ritmul este mai lent decât anul trecut, dar sezonul de aprovizionare pentru cultura de toamnă și pentru primăvara viitoare nu s-a încheiat.

Evoluția cantităților de mărfuri intrate pe cale navală în R. Moldova

Complex portuar Giurgiulești este compus din Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG, operat de Danube Logistics), și Portul de Pasageri și Mărfuri Giurgiulești (PPMG, operat de ÎS Portul Fluviul Ungheni). În continuare, vom analiza cum se împarte comerțul între cele 2 noduri logistice portuare. Giurgiulești rămâne portul principal- prin hubul dat au plecat 1 187 353 tone, pe 366 de nave, adică 72% din exportul naval. Volumul depășește deja orice an întreg anterior, inclusiv 2025 (1 114 828 t).

ÎS Portul Fluvial Ungheni, pe Prut, a expediat 457 149 tone pe 353 de nave, adică 28% din export. Numărul de nave este aproape egal cu cel de la PILG Giurgiulești, însă la Ungheni navighează nave fluviale și barje mai mici, cu o medie de 1 300 de tone. Ponderea portului în export a crescut de la 21% în 2025 la 28% în 2026.

La grâu, PILG Giurgiulești a încărcat 532 749 tone, iar ÎS Portul Fluvial Ungheni 301 751 tone, adică peste o treime din grâul exportat pe apă. La rapiță raportul se inversează: PPMG Ungheni a expediat 73 697 tone, 58% din total, față de 53 334 tone la PILG Giurgiulești.

La import, PILG Giurgiulești a primit 836 182 tone, iar PPMG Ungheni 261 364 tone. Toate produsele petroliere și toată floarea-soarelui intrată au trecut prin Giurgiulești. Ungheni a primit în schimb 120 752 tone de

materiale de construcție, 57 281 tone de fertilizanți și aproape toată sarea, soda și zahărul sosite pe apă. Per total, traficul portului Ungheni a ajuns la 718 513 tone, cu 11% peste întregul an 2025.

Evoluția exportului de mărfuri pe cale navală din R. Moldova prin porturile Complexului Giurgiulești

Evoluția importului (și a tranzitului) de mărfuri pe cale navală din R. Moldova prin porturile Complexului Giurgiulești

Apele mici ale Dunării: mai multe nave, fiecare mai puțin încărcată

Seceta hidrologică din vara lui 2026 s-a văzut direct în capacitatea navelor. O barjă sau o motonavă fluvială a plecat din porturile moldovenești în august–octombrie cu circa 840 de tone, față de 1 435 de tone în medie în martie–iunie. Este o reducere de 41%.

În martie–iunie, navele fluviale plecau încărcate la un pescaj mediu de circa 2,5 metri, iar în aprilie la 2,8 metri. Din august, media a coborât la 1,75 metri. Pe navele care au încărcat și primăvara, și toamna, fiecare 10 centimetri de pescaj pierduți au însemnat, în medie, circa 70 de tone de marfă lăsate la mal. Debitul Dunării la intrarea în România a scăzut la sfârșitul lui iulie 1 600 m³/s, de trei ori sub media multianuală.

Exportatorii au compensat prin numărul de nave. În aprilie, 41 de nave fluviale au dus aproape 73 de mii de tone. În august, pentru 77 de mii de tone au fost nevoie de 90 de nave, iar în septembrie de 93. Practic, aceeași cantitate a cerut de două ori mai multe curse, cu costuri de navlu, combustibil și echipaj pe tonă mai mari. Presiunea a căzut mai ales pe ÎS Portul Fluvial Ungheni, unde în august și septembrie s-au încărcat 156 de barje și motonave, cu o medie de sub 900 de tone fiecare.

ÎS Portul Fluvial Ungheni: anul revenirii

Pentru ÎS Portul Fluvial Ungheni, 2026 este anul unei reveniri vizibile. Exportul prin port a crescut deja cu 51% față de tot anul 2025 și a atins 89% din recordul din 2024 (515 586 t). Cu trimestrul IV înainte, portul are șanse reale să egaleze sau să depășească acel nivel.

Cea mai mare contribuție vine de la grâu. Cele 301 751 de tone expediate în 2026 sunt de 2,4 ori mai multe decât în întregul an 2025. La rapiță, Ungheni a depășit deja volumul de anul trecut și și-a păstrat locul de principal port de export pentru această cultură. Orzul a crescut de peste două ori, iar porumbul a trecut deja de nivelul întregului an 2025.

Avantajul portului este geografic și economic. Pentru gospodăriile agricole din centrul și nordul țării, Ungheni scurtează drumul până la navă cu sute de kilometri față de transportul rutier spre sud. Astfel scad costurile de logistică și presiunea camioanelor grele asupra drumurilor naționale.