Vom avea o bază de date a agenților economici rău-platnici

Ce presupune inițiativa?

• Crearea unei baze de date gestionate de Agenția de Guvernare Electronică, care va conține informații despre datorii la Serviciul Fiscal de Stat și cele stabilite prin hotărâri judecătorești;
• Posibilitatea ca agenții economici să raporteze rău-platnicii cu care au relații comerciale (informațiile vor trebui probate, iar raportorul își asumă răspunderea).

Prin intermediul Agenției de Guvernare Electronică, va fi creată o bază de date a agenților economici care au datorii. Platforma va conține date atât despre datoriile la Serviciul Fiscal de Stat, cât și cele reieșind din hotărârile instanțelor de judecată. Mai mult decât atât, și agenții economici vor putea raporta rău-platnicii cu care au relații comerciale. Aceste informații vor trebui să fie probate, iar persoana raportoare își va asuma răspundere de informațiile prezentate. În acest fel, autoritățile urmăresc să asigure transparență și predictibilitate în procesul de efectuare a plăților în tranzacțiile comerciale.

Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și transpune în legislația națională prevederile Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale. Potrivit autorilor, reglementările în acest domeniu sunt necesare întrucât, deși mărfurile sau serviciile sunt prestate, numeroase facturi sunt achitate mult timp după scadență. Acest lucru afectează lichiditățile agenților economici, precum și competitivitatea și rentabilitatea companiilor, odată ce creditorul trebuie să obțină finanțări externe din cauza efectuării cu întârziere a plăților. De menționat că, în prezent, nu există o lege specială privind combaterea întârzierii efectuării plăților în tranzacțiile comerciale.

Proiectul de lege se mai referă la creanțele certe, lichide și exigibile care rezultă din obligațiile de plată a unor sume de bani, în baza unui contract încheiat între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile contractate. Acestea au ca obiecte livrarea de bunuri, executarea de lucrări sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea și execuția lucrărilor publice, a clădirilor și a lucrărilor în construcții civile.

Autorii documentului mai propun un termen de plată între profesioniști de cel mult 60 de zile, pentru a asigura un cadru predictibil și echitabil pentru ambele părți. În același timp, în cazul relațiilor contractuale între profesioniști și autoritățile contractante, se propune ca termenul legal de plată să nu depășească 30 de zile.

Inițiativa legislativă conține prevederi referitoare la despăgubirea cheltuielilor de recuperare a creanțelor. Astfel, creditorii vor putea pretinde  o despăgubire minimă de 40 de euro pentru fiecare zi de întârziere, aceasta fiind suplimentară altor cheltuieli aferente unei eventuale executări silite. Potrivit documentului, dacă debitorul va întârzia cu executarea obligației de plată, creditorul va putea obține o ordonanță judecătorească în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă privind procedura în ordonanță, aceasta fiind o procedură simplificată.

Autorii propun ca proiectul de lege privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști, între profesioniști și autoritățile publice să intre în vigoare după șase luni de la publicarea în Monitorul Oficial. Excepție face articolul care se referă la monitorizarea și recuperarea creanțelor datorate, care va intra în vigoare după doi ani de la publicarea în Monitorul Oficial.  

Inițiativa legislativă va fi propusă Parlamentului spre examinare în a doua lectură.