Sectorul agricol se confruntă cu provocări financiare semnificative, care îngreunează atât activitățile fermierilor, cât și perspectivele lor de dezvoltare pe termen lung. Aceștia susțin că anii 2022 și 2023 au fost cei mai dificili ani din istoria agriculturii, iar la începutul noului sezon agricol, mulți dintre acești fermieri se găseau în incapacitatea de a-și pregăti terenurile din lipsa resurselor financiare. Pentru soluționarea dificultăților întâmpinate de producătorii de cereale, autoritățile au propus crearea a două mecanisme de garantare a creditelor, pentru a le facilita accesul la finanțare pentru dezvoltarea activităților agricole: Creditul Agricol de Urgență și Produsul Capital Circulant.
Creditul Agricol de Urgență
Unul dintre principalele obstacole întâmpinate de fermieri a fost lipsa mijloacelor financiare necesare pentru începerea noului an agricol. Din cauza prețurilor scăzute înregistrate în perioada anterioară, mulți agricultori se confruntau cu dificultăți în obținerea fondurilor. Pentru a remedia această situație, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare s-a discutat despre Creditul Agricol de Urgență, un instrument care oferă garanții financiare de până la 90% și care este disponibil pentru fermieri prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA). Astfel, din data de 1 martie, producătorii agricoli micro și mici care cultivă cereale au putut accesa Creditul Agricol de Urgență, cu o valoare maximă de 500 de mii de lei, unde statul oferă o garanție de 90% din valoarea creditului, fiind valabilă pe întreaga durată a contractului de credit.
Oficialii precizau că aspectele cheie ale Creditului Agricol de Urgență au fost concepute pentru a răspunde nevoilor imediate ale agricultorilor, oferind un termen maxim de rambursare de 18 luni. De asemenea, a fost inclusă o perioadă de grație de 6 luni. Creditul oferă suportul financiar necesar pentru achiziționarea de material semincer; combustibil sau lubrifianți; fertilizanți sau produse fitosanitare; servicii mecanizate în agricultură; cheltuieli privind retribuirea muncii aferente lucrărilor de însămânțare în primăvara 2024.
„La întâlnirile din finalul lunii februarie cu fermierii s-au punctat dificultățile cu care aceștia se confruntă. O problemă majoră semnalată de fermieri a fost lipsa fondurilor necesare pentru a demara noul sezon agricol, întrucât prețurile de vânzare au fost extrem de scăzute în perioada anterioară. Ca o soluție la această problemă, în afară de despăgubirile acordate celor afectați, s-a implementat Creditul Agricol de Urgență, utilizând platformele deja existente ale Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Totodată, este prevăzută interdicția executării sumelor primite de agricultori de către creditorii acestora pentru acoperirea unor datorii anterioare. Pentru a beneficia de acest credit, agricultorii se adresează băncilor comerciale, până pe 31 mai 2024. Solicitările lor sunt evaluate conform procedurilor individuale ale băncii”, a declarat Alexandra Șian, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.
Produsul Capital Circulant
Cea de-a doua două soluție identificată de autorități este mecanismul de finanțare pe termen lung cu dobânzi și condiții accesibile - Produsul Capital Circulant, dezvoltat în comun cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Acesta este destinat mijloacelor circulante și este un instrument permanent. Cu o garanție din partea statului în valoare de până la 1 milion 600 de mii de lei, dar nu mai mult de 80% din valoarea creditului, acest instrument financiar este conceput pentru toți agricutorilor. Destinația creditelor acoperite de acest instrument este finanțarea mijloacelor circulante, inclusiv refinanțarea creditelor acordate pentru finanțarea mijloacelor circulante.
„Ministerul a inițiat această măsură deoarece am constatat că, în cadrul instrumentelor de investiții cum ar fi 373, care vizează achiziționarea de echipamente, construcții, componenta pentru circulante este subutilizată, dar esențială pentru fermieri și, într-un fel, neglijată. Am propus introducerea unei noi inițiative, sub forma unei garanții financiare de până la 1,6 milioane de lei. Dacă în cazul creditului inițial valoarea este plafonată la 500 de mii de lei, în acest caz, plafonarea se aplică doar valorii garanției financiare oferite de către ODA. Astfel, un fermier care are nevoie de un împrumut mai mare de 2 milioane de lei și utilizează garanția ODA împreună cu alte disponibilități poate accesa un credit mai mare de 2 milioane de lei, fără a limita potențialul de împrumut. Această măsură nu are un termen limită și este permanentă”, a comunicat Alexandra Șian.
În perioada 15 martie-24 mai curent, 44 de agricultori au depus cereri pentru Produsul Capital Circulant Agricol. Dintre acestea, 42 au fost aprobate, altele 2 fiind în proces de analiză.
Totodată, autoritățile susțin că Guvernul a facilitat accesul agricultorilor la instrumentele financiare, fiind instituite unele derogări, astfel încât datoriile acestora să nu constituie un impediment.
„Pentru ambele instrumente am solicitat derogări de la condițiile lor obișnuite și am inclus categoria substandard, presupunând că sunt eligibili și acei fermieri care au restanțe mai mari de 90 de zile la plățile creditelor contractate anterior. Refuzul se aplică celor care se află într-o situație mai precară decât cea a categoriei substandard, cu întârzieri mai mari sau reeșalonări. Este important să înțelegem că banii cu care operează ODA sunt din bugetul de stat și trebuie să administrăm resursele cu atenție, având în vedere că aceștia provin din contribuțiile contribuabililor”, mai subliniază secretarul de stat.
Ce spun fermierii
Deși Creditul de Urgență a fost elaborat cu garanții de stat și poziționat ca soluție de salvare a producătorilor agricoli micro și mici, fermierii susțin că în realitate, mecanismul nu este funcțional pentru cei care au bilanțuri negative sau întârzieri la plata creditelor.
_1.jpg)
„Numărul creditelor acordate poate fi numărat pe degetele de la mână. În cazul meu, procesul pentru obținerea creditului agricol de urgență a durat o lună și ceva. Chiar dacă am obținut creditul, statul nu pare să joace niciun rol, iar băncile par să nu țină cont deloc dacă este garantat sau nu. Ele se concentrează în principal pe regulamentele interne și pe normele stabilite de Banca Națională. Deși statul își promovează aceste instrumente, în realitate, situația este departe de a fi ideală. În zona Ungheni, unde desfășor activitatea mea, situația este la fel de dezamăgitoare. Acest produs s-a născut ca un eșec din start. Băncile iau în considerare doar dacă există întârzieri la plată, ceea ce face ca cei care au nevoie cel mai mult de acest tip de credit să fie, în mod paradoxal, excluși din procesul de obținere”, a declarat președintele Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Brânză.
O altă dificultatea în accesarea instrumentelor financiare este birocrația și condițiile stricte impuse de bănci. Fermierii susțin că ceea ce le-a salvat situația a fost ajutorul umanitar din România sub formă motorină și fondurile alocate pentru pagubele provocate de secetă.
„Procesul birocratic este enorm. În trecut, obținerea unui credit dura doar 2-3 zile. În prezent, chiar și cu creditele de urgență care ar trebui să fie mai accesibile, întâmpinăm mai multe obstacole birocratice și formalități mai riguroase. Am solicitat finanțare pentru capitalul circulant, dar cererea a fost respinsă din cauza bilanțului negativ din ultimii doi ani. Din acest motiv, nu sunt eligibil pentru a primi fondurile. Am încercat și la Creditul Agricol de Urgență și suntem în așteptare de aproximativ trei săptămâni. Majoritatea colegilor noștri nu au avut succes în obținerea finanțării; 90% dintre cei care au depus cereri au primit refuzuri din cauza situației precare. Relația noastră cu banca este deja cunoscută, iar istoricul nostru de întârzieri și reeșalonări ne afectează șansele de a obține sprijin financiar. Pare că nu mai avem oportunitatea de a ne valida dosarele. Datoriile vechi ne presează, iar lipsa sprijinului guvernamental ne face să ne temem că falimentul este iminent, mai ales în toamnă. Capitalul circulant ar fi fost folosit pentru achiziționarea de semințe și îngrășăminte, dar acum ne confruntăm cu dificultăți majore. Dacă am amâna plata achizițiile până toamna, costurile ar crește cu cel puțin 50%”, a relatat agricultorul din Cahul Gheoghe Jurcanu.
