Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului sub 0°C, în perioada de vegetație a culturilor, afectează negativ dezvoltarea plantelor și uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea plantelor. Potrivit specialiștilor, înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului fiind: caișii, piersicii, vișinii, cireșii, mărul, nucul și alunul. De asemenea, sunt afectate și plantațiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.
Precizăm că, Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în următoarele nopți sunt posibile înghețuri izolate de până la -3°C, care pot afecta culturile pomicole și de câmp.
Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporție mai mică de înghețurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă față de îngheț. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferențierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheț. Numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporție însemnată.
Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare reiterează necesitatea asigurării riscurilor de producție în agricultură. Totodată, statul subvenționează cu 70% din costul primei de asigurare.
Riscuri:
Înghețurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de înghețuri a florilor și fructelor la cais constituie în medie 15 – 40% din ani, la celelalte culturi pomicole – până la 15% din ani.
Un pericol deosebit pentru vița de vie prezintă înghețurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor înghețuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani.
Asupra repartiției și intensității înghețurilor, un rol deosebit îl au condițiile locale (relief, altitudine, vînt…).
Înghețurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură și cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor. Probabilitatea vătămării de înghețuri a plantelor răsărite de porumb, în dependență de termenii de semănat, constituie 5 – 10% din ani. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui și sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare și este posibilă doar în raioanele de nord ale țării.
Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheț și suportă scăderea temperaturii până la -7° - 9°C frig.
Culturile legumicole: roșiile, ardeii, vinetele, castraveții, etc. sunt cele mai pretențioase față de căldură. Înghețurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheț primăvara după răsădirea lui în sol. Înghețurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.
Măsurile de atenuare și combatere a înghețurilor:
Posibilitățile actuale de luptă împotriva înghețurilor tardive de primăvară și timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:
-
Măsuri practice înainte de plantare sau însămânțare (plantele sensibile la îngheț sunt cultivate pe pante cu expoziția sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu ușurință a aerului rece pe văi);
-
Măsuri prin care se urmărește atenuarea radiației nocturne (fumigațiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecție);
-
Măsuri prin care se realizează creșterea temperaturii solului și a aerului (încălzirea suprafeței solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
-
Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
-
Măsuri agrotehnice prin care se influențează proprietățile termice ale stratului arabil și procesele radiative la suprafața solului.
Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic și în consecință, menținerea temperaturii aerului și pe suprafața solului mai mare de 0oC.
Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferențiat, în raport cu condițiile meteorologice și locale (relief și microrelief, soiuri de plante, condiții tehnice, pante, altitudine…), ca și de costurile materiale posibile.
Recomandări privind lucrările de primăvară în exploatațiile agricole
Culturi de câmp:
- Evaluarea pieței și încheierea contractelor de livrare a producției agricole;
- Evitarea trecerilor exagerate a tehnicii pe câmp;
- Evitarea arăturii de primăvară;
- Minimizarea lucrărilor solului în vederea păstrării rezervelor de apă în sol;
- Alegerea culturilor în dependență de asolament și zona de cultivare (profit, competitivitate);
- Asigurarea cu semințe de calitate, însoțite de Certificat de valoare biologică (raporturi contractuale și varietăți recomandate – Catalogul soiurilor de plante);
- Respectarea termenului optim de însămânțare, respectarea adâncimii însămânțării și a vitezei tehnicii la însămânțare;
- Respectarea normei de însămânțare (în anii secetoși norma se va reduce cu 15-20%);
- Efectuarea analizelor de laborator a solului la elemente nutritive și microelemente, nematozi ș.a.;
- Administrarea corectă a fertilizanților;
- Respectarea măsurilor agrotehnice pe întreaga perioadă de vegetație.
Culturi multianuale:
-
Definitivarea urgentă a tăierilor în uscat;
-
Tratamente cu preparate cuprice;
-
Menținerea unei agrotehnici corespunzătoare în plantație, inclusiv partea fitosanitară;
-
Efectuarea corectă a fertilizărilor.
