În ultima perioadă, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a organizat mai multe sesiuni de consultare cu fermierii a proiectului de lege pentru organizarea și funcționarea Camerelor Agricole. La aceste discuții a participat invitatul special Hermann Schultes, fost președinte al Camerei Agricole din Austria. În acest sens, AGROEXPERT a realizat un interviu cu Schultes pentru a aduce în prim-plan perspectivele sale privind importanța și implementarea Camerelor Agricole în contextul agricol al țării noastre.
Care sunt primii pași pe care Moldova ar trebui să-i facă pentru a implementa un sistem eficient de Camere Agricole?
Cu fermieri care sunt dispuși să finalizeze legea în calitate de promotori, iar într-un final să fie adoptată în Parlament.
Cum sunt organizate Camerele Agricole? Cui și cum sunt acestea subordonate?
Sunt create prin puterea fermierilor și funcționează independent, ca o reprezentare profesională autonomă a acestora.
Care sunt competențele camerelor, cum se deosebesc ele de competențele altor organizații agricole de alt statut/profil
Responsabilitățile Camerei Agricole derivă din prevederile legii și, fiind o voce organizată democratic care aduce în discuția publică ideile pentru viitorul agriculturii. Ele se ocupă de aspectele care îi afectează pe fermieri și contribuie la promovarea agriculturii. Camerele Agricole sunt responsabile de înregistrarea statistică a fermierilor, aspect foarte important pentru a avea o bază solidă în negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
Cu implicarea asociațiilor de producători, ele dezvoltă prioritățile naționale pentru proiectarea și implementarea programelor europene de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, și identifică măsurile de adaptare necesare pentru a face față schimbărilor climatice și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.
De asemenea, ele elaborează programele necesare de formare profesională și organizează cursuri de școlarizare pentru fermieri, acoperind toate aspectele progresului profesional. În plus, folosesc expertiza tehnică pentru a evalua proiectele de acte normative și legislative propuse de Guvern și Parlament, oferind sugestii practice pentru îmbunătățirea acestora.
Care sunt sursele principale de finanțare pentru Camerele Agricole?
Contribuțiile fermierilor, cele ale statului pentru a acoperi costurile sarcinilor încredințate, veniturile obținute din oferirea expertizei, precum și compensațiile pentru implementarea programelor europene de către UE. Contribuțiile și sprijinul transparent al donatorilor sunt esențiale pentru dezvoltarea agriculturii și a regiunilor rurale. De asemenea, veniturile generate din evenimente, prezentări de produse sau campanii de promovare sunt importante pentru a întări valoarea produselor moldovenești atât pe piața internă, cât și internațională.
Ce beneficii directe primesc fermierii membri ai Camerelor Agricole?
Acestea oferă consultanță independentă și neutră, informații rapide despre oportunitățile de finanțare, ajutor și suport gratuit în depunerea cererilor de finanțare și procesare în termeni optimi. Asigurarea unor procese lipsite de corupție în cadrul Uniunii Europene este esențială. UE leagă multe forme de ajutor de respectarea unor proceduri administrative precise, iar țările care nu pot garanta acest lucru nu sunt capabile să acceseze fondurile europene promise. În absența unui proces clar și transparent, fonduri importante pentru agricultură nu vor fi aprobate sau recuperate. În contextul adaptării la schimbările climatice și al piețelor deschise, precum și al noilor competiții, programele de formare continuă ale Camerei Agriculturii vor asigura sustenabilitatea veniturilor, în special pentru tineri și fermieri dinamici.
Cum vor construi camerele relațiile cu alte asociații agricole? Nu va exista competiție sau chiar confruntare între ele?
Se speră că mulți fermieri cu experiență se vor implica activ în munca reprezentanților asociațiilor de producție și vor continua să contribuie cu expertiza lor la sarcinile speciale ale acestora. Este firesc să apară neînțelegeri, dar, pe măsură ce se înțeleg mai bine posibilitățile unei reprezentări profesionale cuprinzătoare, va deveni evident că sprijinul reciproc în realizarea sarcinilor este în interesul comun.
Din perspectiva austriacă, vreau să subliniez că pot apărea neînțelegeri personale din alte contexte, dar în activitatea comună există discuții constructive, fără conflicte între Cameră și Asociații.
În Republica Moldova există în prezent multe zeci de organizații neguvernamentale agricole de diferite niveluri și profiluri: naționale și locale, de ramură și inter-ramură, ale fermierilor și comercianților, precum și organizații ale producătorilor de produse alimentare și consumatorilor. Unele dintre ele există de zeci de ani și sunt foarte active. De ce are nevoie Republica Moldova și de camere agricole?
Numeroasele inițiative arată că dezvoltarea unei reprezentări bine fundamentate a fermierilor necesită o structură autonomă și bine organizată, care să poată contribui la luarea unor decizii clare, în calitate de partener al autorităților. Competența UE în domeniul agriculturii paneuropene creează numeroase oportunități, dar inițiativele fragmentate consumă multe resurse valoroase și permit o influență redusă. Această experiență a dus la înființarea Camerei Agricole și sper că mulți dintre cei cu experiență în reprezentarea intereselor fermierilor vor decide să se alăture Camerei.
Cum pot Camerele Agricole să gestioneze eficient afacerile agricole din fiecare regiune, având în vedere specificul foarte diferit al agriculturii în Moldova, cum ar fi legumicultura, zootehnia, pomicultura și altele?
Stabilirea regională a celor 10 camere asigură că diferențele regionale sunt luate în considerare în discuțiile funcționarilor. Din aceste discuții se conturează un compromis. Când există câștigători, există și învinși. Însă învinșii nu rămân tăcuți, iar o poziție în dispută este lipsită de putere și, prin urmare, de valoare. Unitatea este cheia pentru o politică de succes. Nu este vorba de gestionare, ci de împărtășirea cunoștințelor și procesarea inițiativelor fermierilor, fiecare cu specificul său regional.
Cum vedeți viitorul asociațiilor de profil și al direcțiilor agricole raionale în contextul creării camerelor agricole?
Noile provocări și oportunități generate de politica agricolă europeană și de piețele deschise vor reprezenta o provocare atât pentru Camerele Agricole, cât și pentru asociații. În final, fermierii sunt cei care își decid singuri libertatea și viitorul.
Cum ar trebui camerele să își construiască relațiile cu autoritățile?
Cu profesionalism, respect și înțelegerea punctelor forte ale fiecăruia în calitate de furnizor de servicii pentru fermieri și pentru Republica Moldova.
