Asociația Exportatorilor şi Importatorilor de Produse Agricole şi Cerealiere „AGROCEREALE” este o organizație comunitară ce reprezintă peste 70% din exportatorii producției agricole de cereale, care de regulă sunt și producători agricoli. Deși a preluat funcția de președinte al Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale” de un an , Igor Grigoriev a reușit să obțină rezultate frumoase pe parcursul anului 2021, în special pentru membrii Asociației. Totodată președintele a ținut piept tuturor provocărilor care au survenit la începutul acestui an, când a fost nevoit să ia atitudine pentru a proteja drepturile și interesele membrilor Asociației.
A avut numeroase întrevederi cu reprezentanții autorităților, mai ales când a fost introdusă interdicția de a exporta producția agricolă de cereale, în special cea de porumb. Am stat de vorbă cu Igor Grigoriev pentru a afla reușitele anului 2021, dar și pentru a cunoaște care sunt prioritățile Asociației în 2022.
”Anul trecut a fost unul benefic pentru agricultura, generos pentru ramura cerealieră din Republica Moldova. Roada globală obținută a fost una record, atât pentru țara noastră, cât și pentru statele vecine, de exemplu, în Ucraina s-au obținut mai mult de 100 milioane de tone de cereale în 2021, din păcate dezastrul provocat de Rusia în aceste zile va cauza pagube uriașe ucrainenilor și la rezervele alimentare. În Moldova, am obținut mai mult de 4,5 milioane de tone roada globală de cereale, dintre care 60-70 % erau preconizate spre export. Spre regret, interdicția impusă de Comisia Situații Excepționale din 27 februarie 2022, a perturbat fluxul exporturilor și producătorii agricoli sunt dezamăgiți în această perioadă. Am încercat să cerem soluții de la Guvern, am înaintat demersuri prin care am solicitat anularea interdicției de a exporta producția agricolă de cereale, în special porumb, decizie care a fost una unilaterală, fără a fi consultați exportatorii şi importatorii de produse agricole şi cerealiere, producătorii agricoli din Moldova fiind într-o stare greu de descris. Unii abia de au reușit să recolteze porumbul și să-l pregătească pentru vânzare, cunoaștem foarte bine că în acest an, umiditatea a fost mare și majoritatea producătorilor au fost nevoiți să apeleze la serviciile uscătoriilor, care sunt extrem de puține în țara noastră. Pe lângă faptul că au investit suplimentar în roada de porumb, acum în urma acestei interdicții, prețul va scădea simțitor. Nici în prezent nu este atât de mare, prețul era între 4,10- 4,20 de lei, dar cu siguranță va fi mai mic, dacă nu se anula interdicția de export. Astfel producătorii autohtoni primesc o lovitură grea, nu își vor putea recupera investițiile făcute, nu vor avea mijloace financiare să lucreze pământurile. În plus, să fim sinceri, în baza căror argumente s-a luat această decizie? Referitor la grâu, am acceptat ideea pentru a nu se crea panică în societate precum primăvara trecută, dar în cazul porumbului, nu găsim nicio justificare. Acea cifră pe care se bazează autoritățile și o menționează, balanța furajeră a țării noastre de 1 milion 250 mii de tone este învechită, cu 30 de ani în urmă, pe când erau sute de mii de capete cornute, posibil, în prezent nu ne putem lăuda cu astfel de ferme, care ar necesita așa cantități uriașe de porumb. Conform estimărilor, necesitatea țării noastre este de 500 mii tone de porumb, dar cu restul ce să facem?!. În acest an, s-a estimat că roada reprezintă 3 milioane 500 mii tone de porumb, dintre care au fost exportate circa 950 mii tone. Capacitățile de export a Republicii Moldova pe lună reprezintă 250-300 mii tone, astfel un calcul simplu ne oferă o cifră de 1 milion 400 mii tone de porumb nevalorificat” a precizat Igor Grigoriev.
Din păcate, interdicția de a exporta cereale (grâu) a rămas în vigoare, iar producătorii agricoli au fost nevoiți să caute alternative în țară. Unii agricultori au decis vânzarea producției agricole la un preț mai mic, alții au luat hotărârea de a păstra roada obținută până la clarificarea situației din țară, dar și din regiune, cu speranța că războiul din Ucraina se va încheia în curând și exporturile vor fi reluate. În prezent, membrii asociației realizează atât exporturile, cât și importurile pe cale terestră, fie cu camioanele, fie pe calea ferată. Însă în contextul războiului dintre Ucraina și Rusia, o alternativă ar fi dacă s-ar reveni și la transportarea mărfurilor pe râurile Nistru și Prut, care conform convențiilor internaționale sunt navigabile până la barajul Dubăsari și respectiv până la Ungheni. Acest mijloc de transport este mai ecologic, mai econom și totodată va permite eliberarea drumurilor auto, pentru a nu le distruge. Cel puțin așa se dorește, potrivit președintelui Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale”, Igor Grigoriev.
”Luând în considerare roada bogată de cereale înregistrată în 2021, mai mult de 4,5 milioane de tone de cereale, am scris mai multe adresări din partea Asociației referitor la deschiderea unui chei temporar în localitatea Giurgiulești, raionul Cahul pentru efectuarea serviciilor de transbordare, depozitare, prelucrare, încărcare/descărcare a produselor agricole cerealiere și oleaginoase, cât și altor mărfuri pregătite pentru export-import și obținerea autorizațiilor privind desfășurarea activităților menționate de la instituțiile abilitate ale statului – MIDR, Agenția Navală, Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal, Agenția de Mediu etc., Deoarece capacitatea portului de stat este una redusă, avem nevoie de cheiuri temporare de care se vor folosi toți agenții economici cointeresați. La acest subiect, Comisia parlamentară pentru agricultură și industria alimentară, MIDR și Agenția Navală, au organizat mai multe ședințe de lucru cu participarea reprezentanților MAIA, MAEIE, Serviciului Vamal, Poliției de Frontieră, Agenția Mediului etc., care au informat că pentru deschiderea acestui chei temporar este necesară modificarea Hotărârii de Guvern nr. 546/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de amenajare și exploatare a cheiurilor temporare și edificiilor aferente pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova, proiect perfectat încă în luna aprilie 2021, dar care așa și nu a fost promovat și aprobat până în prezent de Guvern. Am făcut solicitare pentru a urgenta modificarea acestei Hotărâri a Guvernului, am discutat și cu Vladimir Bolea, președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură și industria alimentară, care a menționat că este imperativ să se efectueze aceste modificări. Totodată și Andrei Spînu, care cunoaște situația actuală, ne-a asigurat că aceste modificări urmează să fie făcute în viitorul apropiat. Se va solicita ajutorul României de a curăța râurile pentru a deveni practicabile pentru transport. Vom vedea cum se vor mișca lucrurile, înțelegem că suntem într-o situație critică la nivel regional în toiul războiului din Ucriana, dar cert este că aceste măsuri constituie o prioritate pentru economia națională” a menționat Igor Grigoriev.
O altă solicitare prioritară pentru membrii Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale” este legată de un proiect interstatal Ucraina-Moldova privind exploatarea portului Reni, dar din motive întemeiate, această soluționare va mai dura, până la restabilirea păcii în țara vecină.
”O durere aparte pentru noi îl reprezintă portul Reni, care se află la 7 km de punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene Giurgiulești-Reni și care activează în mărime de 90% datorită exportatorilor noștri de cereale. Acest port este amplasat pe o suprafață de aproape 100 ha, care este pe Dunăre. Anterior, acest port era poarta URSS în Europa pe Dunăre și era în primele 6 porturi cele mai mari ale URSS. La mijlocul anilor `90 au fost discuții de a fi transmis Republicii Moldova în folosință sau arendă pe 49 ani, dar autoritățile de atunci din varii motive nu au dus până la capăt acest proiect de importanță națională. Credem că este necesar să revenim la acest subiect și să propunem părții ucrainene crearea unei zone economice libere în raza acestui port cu atragerea investițiilor private în bază de parteneriate publice-private. Totodată, credem că este necesar de inițiat discuții interstatale cu partea ucraineană privind revitalizarea sud-estului regiunii Odessa (Izmail-Belgorod-Dnestrovsc) în comun cu zona de sud și sud-vest a Republicii Moldova prin crearea unei zone de liberă circulație a mărfurilor, dar și a cetățenilor etc., un fel de zonă interstatală cu statut economic preferențial” a mai adăugat Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale”.
Totodată președintele Asociației Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale” a declarat că în prezent transportarea mărfurilor s-a efectuat în special, pe calea ferată, însă și acolo sunt probleme care necesită intervenția urgentă din partea statului pentru a evita agravarea situației existente.
”Am reușit să facem față cerințelor și clauzelor contractelor semnate cu traiderii internaționali datorită colaborării cu directorul Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat și echipei sale. Volumele de transportare a cerealelor prin intermediul trenurilor de la Calea Ferată în 2021 au fost dublate față de anii cei buni, în cifre ar fi până în luna noiembrie 2021, 417 mii tone de cereale, față de 215 mii în 2018 și 229 mii tone în 2019. Iar în perioada lunii noiembrie, cifrele aproape s-au triplat față de perioada similară a anilor menționați. Am mărit volumele de cereale transportate pe Calea Ferată, însă parcul de vagoane este învechit, din păcate și din discuțiile avute cu directorul Căii ferate, Oleg Tofilat, dacă în curând nu va exista suportul guvernului pentru a înlocui locomotivele magistrale, vor apărea probleme serioase. Mai bine de 40 de ani nu au fost reabilitate magistralele care duc spre sud, prin urmare pe lângă solicitarea de a deschide cheiul de la Giugiulești, am cerut și urgentarea finalizării construcției drumului M3 Chișinău-Giurgiulești, deoarece toată logistica de export se face anume prin sudul Republicii Moldova, prin punctele de trecere Giurgiulești-Reni și Giurgiulești-Galați. Este necesară modernizarea acestor puncte de trecere a frontierei pentru a mări capacitatea de trecere a transportului de marfă. Totodată, trebuie de modernizat infrastructura porțiunii de drum 0,5 km între punctele de trecere Giurgiulești-Reni și Giurgiulești-Galați și crearea infrastructurii de parcări pentru autocamione, care așteaptă intrarea în punctele de frontieră, cât și alte necesități de infrastructură. Aceste lucrări urmează a fi demarate în regim de urgență, iar finalizarea lor să fie nu mai târziu de luna mai-iunie anul viitor, când exporturile de cereale ating cote înalte” a subliniat Igor Grigoriev.
Oficial Asociația Exportatorilor și Producătorilor de Produse Agricole și Cerealiere “Agrocereale” are 12 membri, însă președintele susține că aderarea companiilor noi este încurajată permanent.
”În luna iulie 2021, a aderat un membru nou, compania ”Bioprotect” SRL. Avem o colaborare foarte bună cu Valeriu Streleț, atât pe domeniul exporturilor, cât și la asigurarea cu îngrășăminte, cu tehnică agricolă și tot ce ține de inputurile noi în agricultură. În mare parte, membrii asociației sunt și producători destul de valoroși în Moldova, deținând mii de hectare de teren agricol în administrate sau în proprietate. Ne dorim ca membrii asociației să devină și celelalte companii, traderi exportatori din Moldova, pentru că împreună suntem mai puternici, problemele noastre comune ajung să fie auzite altfel atunci când le vociferăm. Recent, la sfârșitului anului 2021, în discuțiile despre certificatele fito-sanitare necesare pentru Turcia la trecerea prin portul Reni, îl aveam alături și pe directorul companiei ”Agro Floris-Nord”, care este parte din concernul Trans-Oil. Și vreau să cred că pe durata anului 2022, vom avea și mai mulți membri. În prezent, avem 12 membri, număr care reprezintă 70% din jucătorii de pe piața de export, pentru că avem 20-21 jucători mari în țară. Ne propunem să continuăm dialogul cu instituțiile statului pe care l-am inițiat de când am venit la Asocieție. Îmi doresc mult ca să avem o conlucrare bună în continuare cu MAIA, cu secretarii de stat, discuțiile să fie mai constructive și soluțiile propuse de membrii Asociației să fie luate în calcul când se iau decizii la nivel național. Sectorul agricol din țara noastră merită să devină unul profitabil” a conchis Igor Grigoriev.
⚡️Urmărește știrile Agroexpert pe-> Telegram | Viber | Facebook | Instagram | News letter!
