Polenizarea ca afacere: Cât de posibilă este în Republica Moldova?

Polenizarea este un proces esențial pentru reproducerea plantelor și obținerea recoltelor bogate în agricultură. Multe culturi, cum ar fi fructele, legumele și cele oleaginoase depind în mod direct de polenizarea eficientă pentru a se dezvolta și produce o cantitate semnificativă de fructe sau semințe. Potrivit unor date statistice, valoarea produselor apicole obținute constituie doar 20% din beneficiul activității albinelor, restul fiind producție agricolă obținută în plus ca rezultat al polenizării de către albini. Din această perspectivă, polenizarea a devenit o afacere cu potențial mare, care aduce avantaje atât fermierilor, cât și apicultorilor. În Republica Moldova există câteva exemple de prestare de servicii de polenizare a culturilor entomofile contra plată, însă acestea sunt mai mult o excepție decât o practică de business stabilită. 

Experții din domeniu punctează că polenizarea culturilor agricole duce la o creștere a recoltelor la hectar între 20-200%, în funcție de tipul de culturi. Cu toate acestea, mai important este faptul că produsele obținute prin polenizare sunt de calitate net superioară comparativ cu cele rezultate din autopolenizare sau polenizarea realizată de vânt. O observație suplimentară arată că polenizarea realizată de către albine contribuie la reducerea riscului de apariție a malformațiilor. 

Ion Maxim: Doar 3% dintre apicultori prestează servicii de polenizare cu plată

Președintele Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova (ANARM), Ion Maxim, subliniază că o colaborare strânsă dintre agricultori și apicultori este esențială pentru a realiza o polenizare eficientă și pentru a obține recolte de calitate superioară.

„Din ce în ce mai mulți agricultori înțeleg că o polenizare poate spori recoltele la hectar. Însă, cu toate că cererea pentru astfel de servicii crește, există încă reticențe în ceea ce privește plata pentru ele. Dintre apicultorii care oferă servicii de polenizare în timpul pastoralului, doar aproximativ 3% primesc compensație financiară, majoritatea acestora fiind implicați mai mult din dorința de a ajuta”, susține Ion Maxim. 

Potrivit lui, aproximativ 70% din culturile agricole și 90% din florile din flora spontană sunt polenizate de către albine și alte insecte polenizatoare. Totuși, pentru ca aceste beneficii să fie maximizate, agricultorii trebuie să înțeleagă importanța amplasării corespunzătoare a stupilor. 

„Cei care au văzut beneficiile la corectitudinea amplasării stupilor, deja singuri contactează apicultorii. În ultimii 3-4 ani, acest serviciu a  căpătat o popularizare în rândul celor cu livezi de cireș, prun. Horticultorii solicită și plătesc, având în vedere că atunci când înflorește cireșul nu este un timp favorabil, iar albina nu umblă. Chiar dacă la un hectar trebuie 5-6 familii, ei solicită 10 familii”, comunică Ion Maxim.

Necesarul de familii pe hectar (Atunci când se urmăreşte producţia de seminţe este recomandat ca să se folosească numărul maxim de colonii precizat în acest tabel) 

Președintele ANARM este de părere că serviciile de polenizare plătită sunt o perspectivă pentru viitorul apiculturii în Republica Moldova. Totuși, expertul punctează că mai este mult de muncit la capitolul cooperare dintre agricultor și apicultor. 

„Este reală dezvoltarea acestui business, însă necesită să îi creăm o popularitate prin intermediul explicațiilor adresate agricultorilor sau proprietarilor de terenuri. Abordarea agricultorilor nu presupune doar a le cere să plătească, ci și a-i convinge că prezența albinelor noastre va aduce o valoare adăugată recoltelor lor. Scopul este să îi încurajăm să ofere un procent de 5-10% în semn de apreciere pentru beneficiile aduse. Problema cea mai mare este că lipsesc cunoștințele necesare. Mai au și o reticență în a angaja agronomi pentru a-i informa cu privire la utilizarea de tratamente inofensive pentru albine în procesul de prelucrare. Cel mai adesea, noi colaborăm cu fermierii care practică o agricultură ecologică prin încheierea de contracte pentru servicii de polenizare. Perspective sunt, dar avem mult de muncit”, subliniază Ion Maxim.

Deși ideea de a folosi serviciile de polenizare oferite de apicultori este reală și promițătoare, necesitatea popularizării acestei practici este evidentă.

„Un exemplu concret al succesului unei astfel de colaborări pe care îl aduc mereu agricultorilor este experiența unui fermier care a avea amplasate 20 de familii de albine în apropierea câmpului său. În timpul recoltării, a observat cum eforturile albinelor de a poleniza au dus la o roadă mai bogată și mai densă în partea unde au fost amplasați stupii, semințele fiind mai pline și mai grele”, mai spune acesta.

În ceea ce privește subvenționarea acestor servicii, președintele ANARM se arată pesimist.

„Susținerea ramurii apicole la noi este mereu trecută cu vederea. În noul Regulament de subvenționare directă recent adoptat sunt incluse toate speciile de animale, cu excepția albinei. Se argumentează că avem venituri mari, dar diferența de cost pentru producerea unui kilogram de miere variază între 32 și 41 de lei, ceea ce nu generează un profit semnificativ”, mai punctează Ion Maxim. 

Serviciile – din ce în ce mai ignorate după pandemie

Gheorghe Moisa este apicultor de a doua generație, pentru că grija pentru albini s-a transmis de la tatăl, care este sivicultor și avea câțiva stupi. La moment deține 300 de familii care sunt îngrijite cu multă pasiune și dăruire de toată familia. Apicultorul susține că până la pandemie oferea servicii de polenizare contra-cost pentru culturile cerealiere, însă ulterior, agricultorii au început să refuze să mai plătească.

„În decursul ultimilor trei ani, de la debutul pandemiei și până în prezent, nu am reușit să încheiem niciun contract pentru servicii de polenizare. Înainte de această perioadă, obișnuiam să ne întâlnim cu agricultorii, să evaluăm suprafețele melifere pe care le aveau, să discutăm despre necesarul de stupi. În cazul în care ambele părți eram de acord, semnam un contract. Cu toate acestea, nu toți agricultorii erau dispuși să plătească pentru serviciile de polenizare. În cazul culturilor de floarea-soarelui, ni se oferea motorină pentru transportul stupilor în schimbul polenizării, iar după recoltare ni se achita per familie de albine”, susține Gheorghe Moisa. 

Apicultorul este de părere că aceste servicii plătite ar trebui să fie menținute sau chiar și subvenționate prin intermediul AIPA, însă de la declanșarea pandemiei, din cauza instabilității economice și a incertitudinii, nimeni nu s-a mai angajat să achite. 

Horticultorii, printre puținii care sunt dispuși să achite pentru serviciile de polenizare

Printre cei care sunt dispuși să plătească pentru serviciile de polenizare sunt horticultorii care dețin suprafețe de livezi de cireș, prun sau măr. În condițiile anului 2023, aceștia au întâmpinat provocări legate de temperaturi scăzute în timpul înfloririi, cu ploi frecvente și puțin soare. Astfel, familiile de albine care erau amplasate în aproprierea livezilor au avut ferestre scurte între ploi pentru a participa la polenizare. Dacă nu erau prezente în număr suficient, ar fi fost necesară intervenția altor polenizatori, ceea ce ar fi îngreunat procesul. 

„Deja de vreo 3 ani avem contracte cu un horticultor care deține o livadă de cireș. În acest an, pe o suprafață de 15 hectare, am plasat 90 de familii de albine. Pentru obținerea unei calități superioare a cireșelor, horticultorul a ales să fie distribuite câte 6 familii de albine la fiecare hectar”, povestește un apicultor din Ialoveni.

Totuși, apicultorii susțin că în perioada înfloririi cireșului, în pădure sun plante care oferă mai mult nectar și polen. Astfel, cele mai mari beneficii le revin agricultorilor, pe când apicultorii se mulțumesc cu un venit per familie de albine primăvara.

În ceea ce privește costul pentru prestarea serviciilor de polenizare, cei care practică această activitate susțin că stabilirea prețului ar trebui făcută în funcție de distanța unde duc familiile de albine.

„Primăvara, albinele necesită o îngrijire mai detailată. Prin urmare, dacă ni s-ar achita motorina, 300 – 400 de lei la familie cred că ar fi un preț acceptabil”, a punctat apicultorul.

Promovarea serviciilor de polenizare, doar pe foaie

Despre acest tip de servicii s-a discutat de nenumărate ori în cadrul ședințelor de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Astfel, acestea au fost incluse în „Programul Național de Dezvoltare a Apiculturii în Republica Moldova pentru perioada 2020-2026”, urmărindu-se dezvoltarea sistemului de servicii de polenizare în vederea creșterii roadei la hectar a fructelor și creșterii veniturilor apicultorilor.

„Sarcina de dirijare a procesului de polenizare a culturilor agricole se propune a fi gestionată în mod eficient şi modern prin intermediul unui sistem informaţional de management al cererilor, ofertelor şi informaţiilor cu privire la serviciile de polenizare. Astfel, se propune încorporarea în portalul-web, creat şi realizat în cadrul PEDAM, a funcţiei de înregistrare a cererilor de polenizare, a ofertelor de polenizare, interacţiunea cu SAA Control pentru monitorizarea procesului, realizarea interacţiunii dintre ofertanţi şi solicintaţi ai serviciilor de polenizare, etc. Această funcţie va fi promovată activ printre deţinătorii de culturi entomofile şi printre apicultori.. Aceste acţiuni vor permite polenizarea culturilor agricole în termenii optimi, ceea ce va da un efect economic pe măsură, astfel vor spori atât veniturile agricultorilor, cât şi a apicultorilor, prin încasarea plăţii pentru serviciile de polenizare, pe de o parte, şi prin creşterea calităţii şi volumului producţiei agricole, pe de altă parte”, se menționează în Program.

Totuși, Programul a rămas doar pe foaie, iar autoritățile amână promovarea acestor servicii din lipsa de resurse financiare.

„În program se regăsește această acțiune, sunt prevăzute și niște surse financiare. Acestea trebuiau să se materializeze prin stabilirea unor măsuri de sprijin din partea statului, prin intermediul Fondului național de subvenționare a producătorilor agricoli. Cu toate acestea, programul a fost adoptat de către Executiv în 2020, pe vremea Guvernului Chicu. Ulterior, a avut loc o schimbare radicală în componența Guvernului și atunci când am propus să concretizăm această inițiativă în regulamentele de subvenționare, propunerea a fost amânată. Aceasta s-a datorat în primul rând insuficienței de resurse financiare în buget. Pe de altă parte, s-a creat un sentiment că o astfel de practică nu a fost încă adoptată în mod obișnuit în țara noastră. Astfel, până în prezent, nu s-a găsit modalitatea de a implementa o astfel de acțiune în cadrul subvențiilor”, a explicat Valentin Roșca, șeful Direcției politici în sectorul zootehnic. 

Potrivit autorităților, aceasta nu înseamnă că apicultorii nu au opțiunea de a încheia astfel de contracte, deoarece ambele părți pot beneficia în mod reciproc. Apicultorii colectează nectarul și polenul, în timp ce agricultorii își pot sporii cantitatea de producție în funcție de culturile specifice și nevoile lor.

„Avem deja o serie de măsuri, chiar suficiente, pentru dezvoltare - inclusiv subvenționarea procurării utilajului, a materialelor de construcții și a materialului genetic, cum ar fi roiurile și reginele. Bineînțeles, apicultorii își doresc acum intervenții directe. Cu toate acestea, în momentul în care a fost luată decizia, situația poate că nu era la fel de dificilă pe cât s-a dovedit a fi acum. În acest an, producția de miere nu este slabă, însă problema se referă mai degrabă la prețul de achiziție. Situația nu este încă definitivă, iar evoluția pieței va trebui monitorizată pentru a lua decizii în consecință”, a mai punctat Valentin Roșca.

În Programul Național de Dezvoltare a Apiculturii în Republica Moldova pentru perioada 2020-2026 se menționa că acest serviciu ar putea fi inclus în măsurile de subvenționare. În prezent, însă, autoritățile susțin că nu există astfel de decizii în cadrul Guvernului.

„Politicile de subvenționare,  se schimbă de la an la an. Noi o să mai propunem. Acum suntem în perioada de elaborare a Programului General Agricol, care va fi aprobat în baza Strategiei Naționale de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Bineînțeles că acest program va absorbi și Programul Național de dezvoltare a Apiculturii. Eu sper că, conducerea noastră va accepta ca să preluăm și această acțiune de stimularea a polenizării, pentru că nu-i doar pentru apicultori, ci și pentru agricultori, care ar putea avea beneficii de la acest proces de polenizare”, a subliniat șeful Direcției.

Serviciile de polenizare plătită pot aduce multiple beneficii pentru Republica Moldova, inclusiv creșterea producției agricole și sporirea veniturilor apicultorilor. Cu toate acestea, pentru a realiza aceste avantaje, este necesară o abordare coordonată, care să vizeze educarea și conștientizarea agricultorilor privind beneficiile în urma polenizării, precum și dezvoltarea reglementărilor adecvate și implementarea măsurilor de susținere din partea statului.  

Prin urmare, existența în țară a unei ramuri a apiculturii slabe, s-ar răsfrânge nu doar asupra consumatorilor de produse apicole, ci și asupra producătorilor agricoli din fitotehnie, care ar înregistra recolte mai mici și calitatea acestora inferioară. 

⚡️ Urmărește știrile Agroexpert pe ->  Telegram  |  Viber  |  Facebook  |  Instagram  |  News letter!