Republica Moldova face un pas decisiv spre o agricultură europeană, după ce Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole. Directoarea adjunctă AIPA, Diana Coșalîc, explică, într-un interviu exclusiv pentru Agroexpert, detalii despre legea care va transforma profund modul în care producătorii agricoli sunt susținuți financiar.
- Noua Lege a subvenționării în agricultură a fost definitivată, consultată cu fermierii, asociațiile de profil și societatea civilă și votată de plenul Parlamentului în primă lectură. De ce a fost necesară o nouă Lege?
- Necesitatea aprobării unei noi legi de finanțare a producătorilor agricoli și de gestionare a surselor orientate spre susținerea fermierilor vine în contextul armonizării legislației naționale cu cea a Uniunii Europene. Cu certitudine, ne dorim foarte mult să obținem fonduri de preaderare, iar pentru a putea beneficia de astfel de surse, este necesar să implementăm și să aplicăm politica agricolă comună.
(Nota Redacției) Politica agricolă comună (PAC) este o politică comună pentru toate țările din UE și este gestionată și finanțată la nivel european din bugetul UE. Ea sprijină agricultorii și caută să garanteze securitatea alimentară a Europei. În Uniunea Europeană, PAC este aprobată pentru șapte ani, iar ultimul an de aplicare a actualei politici este anul 2027, inclusiv.
Politica agricolă comună oferă o bază unică pentru toate țările, după care fiecare stat adaptează prevederile la cerințele naționale. Astfel, noi am încercat să transpunem în lege, practic 80% din cadrul normativ al Uniunii Europene, pentru că avem și un indicator care stabilește gradul de armonizare, însă implementarea acestuia se va realiza pe parcurs, în funcție de suma financiară disponibilă pe plan național.
Ceea ce trebuie să înțeleagă agricultorii la această etapă, este că pentru a putea accesa și absorbi fonduri europene, noi trebuie să fim pregătiți și informați. Noua politică de subvenționare va sprijini trei tipuri de intervenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Cei trei piloni sunt plățile directe, intervențiile sectoriale și intervenții pentru dezvoltarea rurală.
Pilonul I - plățile directe. Marea speranță a fermierilor
- Din discuțiile cu producătorii agricoli, cunoaștem că aceștia așteaptă implementarea plăților directe și de fiecare dată fac trimitere la experiența fermierilor din UE care beneficiază de astfel de formulă de finanțare. Cum vor fi realizate aceste plăți directe în Republica Moldova?
- Noul program de dezvoltare strategică a politicii agricole, desigur, prevede acordarea plăților directe pentru producătorii agricoli. Totuși, ar trebui să explic aici faptul că, la prima etapă, nu va fi posibil ca acestea să fie oferite pentru toți producătorii agricoli. Pentru a oferi plata la hectar, în primul rând, suntem limitați în surse. În al doilea rând, nu avem un sistem care să ne permită să verificăm destinația utilizării parcelelor agricole. În cel de-al treilea rând, nu avem siguranța că fermierii duc evidența corectă din punct de vedere juridic și legal a terenurilor pe care le au în proprietate.
Fac aici o paranteză ca să explic faptul că, potrivit prevederilor valabile în UE, pentru aceeași parcelă de pământ, nu pot fi autorizate două plăți. Vestea bună însă e că vom demara totuși plățile directe. Doar că, la prima etapă - acestea vor fi disponibile pentru legumicultori, producătorii care cultivă sfeclă de zahăr și cei ce produc material săditor. În zootehnie - vor fi menținute plățile directe per cap de animal. De asemenea, s-a menținut și plata pentru kilogramul de produs, doar că am fost atenționați de UE că astfel de plăți nu pot fi achitați din bani europeni, așa că acestea vor fi plătite doar din bugetul național.
Pilonul II - programe sectoriale. Pentru o dezvoltare durabilă
- Ce fel de finanțări prevăd programele sectoriale, pentru cine sunt destinate acestea și cu ce noutăți vin pentru producătorii agricoli?
- Pilonul II este destinat atât producătorilor micro și mici, cât și celor mijlocii și mari, doar că există unele diferențe de acordare a finanțării. Fermierii mici vor putea beneficia de plăți în avans, iar cei mari - de principiul investiții pe etape.
Trebuie să vă spun că Uniunea Europeană pune un accent foarte mare pe dezvoltarea fermierilor micro și mici, tocmai din aceste considerente, pentru această categorie de producători, programul prevede acordarea de subvenții în avans. La examinarea dosarelor se va ține cont, inclusiv, la logica strategiei de dezvoltare și creșterii în timp a afacerii. Vor fi susținute atât proiectele din sectorul vegetal cât și cele din sectoarele zootehnic, vitivinicol. Important este ca producătorul agricol să prezinte un concept de dezvoltare pentru toate etapele de producere.
Să vă dau un exemplu de proiect complex care ar putea finanțat în cadrul acestui pilon. Să presupunem că agricultorul (din categoria micro sau mică) a venit cu un proiect de înființare a unei livezi. După care acesta mai prevede și instalarea sistemului de irigare, a plasei antigrindină și procurarea de alte echipamente. Perfect ar fi dacă pentru acești trei - patru ani se va mai planifica și instalarea unei linii de procesare. Deci, după cum vedeți, vorbim despre proiecte complexe, care, în cazul fermierilor micro și mici vor putea fi finanțate pe principiul subvenției în avans. Totul - în scopul dezvoltării durabile a acestor întreprinderi.
Pentru fermierii mijlocii și mari vor fi acordate finanțări pentru dezvoltarea proiectelor pe etape. Diferența este că producătorii micro și mici vor primi finanțările în avans pentru fiecare etapă a proiectului, iar cei mijlocii și mari vor, la fiecare etapă, cu investii din propriile surse, după care acestea le vor fi rambursate.
Pilonul III - dezvoltarea rurală. Nu e doar despre infrastructură
- Pe ce se va pune accentul în finanțarea proiectelor de dezvoltare rurală? Vorbim despre dezvoltarea infrastructurii, implicarea APL-urilor după modelul programului LEADER?
- Pilonul III care vizează dezvoltarea rurală prevede o gamă mult mai amplă de proiecte care urmează a fi finanțate. Nu vizează doar proiectele implementate prin intermediul primăriilor și nu se reduce numai la infrastructură sau obiective sociale. Deși le include și pe acestea, spectrul proiectelor care urmează a fi finanțate prin intermediul Pilonului III este mult mai mare. Aici se numără și proiectele de implicare a tinerilor în agricultură, și cele ce țin de managementul riscurilor - aceleași asigurări inclusiv cele de infrastructură dar și implementarea programului LEADER.
Conceptul UE - dezvoltarea afacerilor durabile pe termen lung
- Din discuțiile cu producătorii agricoli, cum au primit ei modificările?
- Foarte multe întrebări de la agricultori le-am avut cu privire la subvenționarea achiziționării tehnicii agricole și de ce nu se regăsește această măsură în noua politică de finanțare. Vreau să menționez că aceasta nu dispare. Procurarea echipamentelor, în noua legislație este cuplată de alte măsuri. Dacă un fermier are nevoie de tehnică agricolă pentru semănarea, recoltarea cerealelor sau pentru transportarea acestora la elevator, pentru procesarea primară a grâului, le poate include în proiectul său la etapa necesară.
De asemenea, mai mulți fermieri întreabă dacă a fost eliminată finanțarea implementării tehnologiilor no-till și mini-till. Nici această măsură nu a fost exclusă. Aceasta apare în dezvoltarea rurală și este cuplată cu etapele dezvoltării proiectului înaintat pentru finanțare și cu scopul final pe care îl urmărește această investiție”.
- Cu ce scop s-au făcut aceste comasări cu alte măsuri de pe întreg lanțul de producere?
- Conceptul Uniunii Europene de dezvoltare a afacerilor nu constă doar în susținerea și promovarea producerii și a comercializării producției agricole pe piața locală sau la export. Acesta vine cu o viziune mult mai largă - cea de a dezvolta încrederea fermierului în întregul lanț valoric, de a-l stimula să gândească și să acționeze la scară largă, cu viziuni de viitor. Dacă m-ați întreba pe mine cum văd eu implementarea noii politici de subvenționare - eu o văd mult mai atractivă, mult mai logică. În prezenta, politica de subvenționare poate duce fermierul în situațiile critice, când producătorul agricol s-ar putea împrumuta foarte mult, așa încât să nu se mai poată dezvolta sau chiar să falimenteze. Odată cu aplicarea noii legi care este îmbunătățită conform Politicii agricole comune, subliniez, se vor accepta proiectele durabile și cu viziuni de dezvoltare care nu doar vor asigura îndatorarea producătorilor dar și viziunea perspectivei acesteia. Eu am spus și o mai spun, mie noua politică de subvenționare îmi pare mult mai bună.
- Cât de pregătite sunt autoritățile noastre pentru a implementa noile politici de finanțare în domeniul agricol?
- Pentru instituția noastră urmează o perioadă destul de intensă. Urmează ca, într-un termen foarte restrâns, nu doar să instruim specialiștii, dar să formăm noua structură, să identificăm care subdiviziuni vor fi focusate pe noua politică și care dintre subdiviziuni vor rămâne să activeze pe politica veche, pentru că în perioada de tranziție proiectele care au demarat începând cu anul 2024, încă vor mai fi eligibile subvenționării în baza politicii actuale sau în temeiul Hotărârilor de guvern care sunt aplicate în prezent. Noi suntem foarte conștienți că și în 2025, și în 2026 va mai fi aplicată actuala politică de subvenționare, iar cei care au derulat proiectele să le poată dezvolta, finaliza și asigura acel proces de subvenționare. Și aici trebuie să menționez că și bugetul Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural va fi necesar de administrat astfel încât să funcționeze în baza a două legi - Legea 71 care încă guvernează și Legea nouă care va reglementa următoarele intervenții. Toate acestea, pentru a-i asigura fermierului încrederea în ziua de mâine și a-i asigura continuitatea dezvoltării afacerii.
- Și după această perioadă de tranziție, după ce se vor încheia proiectele finanțate după modelul existent acum, ce se va întâmpla cu mecanismul tradițional de acordare a subvențiilor? Va dispărea complet?
- Desigur, subvenționarea post-investiție nu se vor mai aplica. În condițiile actuale, pentru noi, ca instituție, este foarte greu să facem prognoze și apoi să argumentăm autorităților ce sumă a subvențiilor este nevoie anul următor, pentru fondul de subvenționare. Când se elaborează legea bugetului de stat, nu cunoaștem și nici nu avem de unde să știm ce volum de investiții vor fi efectuate de către fermieri și câte dosare vor fi depuse în anul următor. De menționat că în țările membre ale UE nu exista așa formă de plată ca subvenții post-investiții. Iată de ce s-a optat în noua Lege pentru mai multe forme de subvenționare - tocmai pentru a diversifica și a oferi fermierului diferite opțiuni. Atât în cazul subvențiilor în avans, cât și în cazul celor pe etape, poate fi estimat volumul investițiilor care urmează a fi efectuate de către agricultori și bugetul de care avem nevoie. Din start cunoaștem de ce sumă are nevoie agentul economic pentru prima etapă de implementare a proiectului, pentru a doua și cât valorează per total acesta.
Ce urmează?
- Ce pași urmează și ce mai rămâne de stabilit pentru a introduce o claritate totală asupra noilor prevederi?
- Urmează ca, la nivel de Guvern, să fie aprobat programul de dezvoltare strategic al politicii agricole, fișele de intervenție care, după format sunt altfel decât cele cu care erau obișnuiți să lucreze până în prezent fermierii, dar și ghidurile utilizatorului. Trebuie să mai menționez că, în Uniunea Europeană, fișele sunt foarte specifice. Acestea reglementează mecanismul de plată, potențialii beneficiari, condițiile de eligibilitate dar și cuantumul subvenționării per beneficiar. La etapa actuală, este prematur să vorbim despre un plafon de subvenționare sau cuantum ce va fi aplicat. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare urmează să discute conceptual cu asociațiile reprezentative de fermieri, după care urmează o a doua etapă de consultări, unde vor fi identificate domeniile prioritare și să fie identificată o coeficientul și cuantumul subvenționării pentru fiecare fișă de intervenție.
