Sezonul nou de comercializare a rapiței s-a deschis mai lent pentru exportatorii moldoveni. În iulie 2026, din Republica Moldova au fost exportate 84 124 tone de rapiță, cu 29,3% — echivalentul a 35 000 de tone — mai puțin decât în iulie 2025, când exporturile au atins 119 059 tone. Este un start mai modest decât cel din vara trecută, dar cifra este mai degrabă o fotografie a unei luni în care logistica, nu cererea, a dictat ritmul, spune Iurie Rija, expert în agro-market.
Sezonul 2026/2027 nu se anunță unul mai slab decât precedentul — recoltele raportate de fermieri sunt bune, iar randamentele la rapiță se apropie de 3 tone la hectar în multe gospodării. Volumul mai redus exportat în iulie ține, în primul rând, de o congestie logistică regională și de un episod scurt, dar intens, de instabilitate a prețurilor.
În primele trei săptămâni ale lunii, piața a fost sub presiunea directă a evenimentelor din Marea Azov și Marea Neagră. Restricțiile de navigație prin Strâmtoarea Kerci, impuse la mijlocul lunii iulie pe fondul intensificării atacurilor asupra navelor comerciale, au blocat o rută prin care trecea o parte însemnată din comerțul cu cereale și oleaginoase al regiunii. Efectul s-a simțit imediat: prețurile la rapiță au urcat, susținute de o primă de risc geopolitic. A urmat însă o corecție la fel de rapidă — pe măsură ce piața a digerat informația și a revenit presiunea recoltei noi, cotațiile s-au prăbușit. Această secvență de urcare bruscă urmată de o cădere la fel de bruscă i-a determinat pe mulți traderi să întrerupă temporar achizițiile, așteptând un moment mai clar pentru a relua cumpărăturile și o piață mai stabilă pe care să își poată calcula marjele.

Prețul mediu de export din luna iulie 2026 a fost mai mare decât anul trecut: 10,11 lei/kg, față de 9,10 lei/kg în iulie 2025 — un avans de peste 11%. Explicația stă într-o logistică mult mai scumpă, care s-a transferat direct în prețul FOB/DAP al mărfii.
Costurile de transport din Republica Moldova s-au majorat abrupt chiar în luna iulie. Transportul auto din nordul țării până la Giurgiulești a urcat de la 480–500 lei/tonă la 880 lei/tonă, o creștere de 76–83%, iar cursa până la Constanța s-a scumpit de la 40 euro/tonă la 64 euro/tonă (+60%). O parte din această scumpire vine din prețul motorinei, care a crescut de la 24 lei/litru la peste 32,5 lei/litru de la începutul sezonului — o majorare de peste 35%. Cealaltă parte, mai greu de cuantificat, ține de reducerea rotației camioanelor: cozile la punctele vamale și congestia din portul Giurgiulești au făcut ca fiecare camion să facă mai puține curse, iar timpul pierdut s-a regăsit în tariful pe tonă.
Transportul naval a fost și mai afectat. Navlul pe barjele care leagă Giurgiulești de Constanța, cotat anterior la 13–15 dolari/tonă, s-a apropiat de o dublare, ajungând spre 25 euro/tonă, iar în unele cazuri chiar la 35 euro/tonă pentru nave fluvio-maritime.
În iulie 2026, exportatorii moldoveni au încasat 850,5 milioane de lei, față de 1 083,9 milioane de lei în iulie 2025 — o scădere de 21,5%.

Topul exportatorilor arată o piață concentrată. Primele cinci companii au asigurat aproape 70% din volumul total exportat în iulie. Pe primul loc se situează "OROM-IMEXPO" SRL, cu 17 093 tone (20% din total), urmată de "RUSAGRO-PRIM" SRL cu 15 085 tone (18%) și SRL "VADALEX GRAINS" cu 13 009 tone (15%). Locurile patru și cinci revin S.R.L. "CARVIDON-TRADE" (7 355 tone, 9%) și "AGROSTOC" CI (5 078 tone, 6%). Restul pieței este împărțit între alte aproape două zeci de companii, majoritatea cu volume sub 5 000 de tone.